Ministrul finantelor, Varujan Vosganian, lasa mostenire succesorului un program de consolidare fiscala care prevede reducerea succesiva a deficitului bugetar la 2% din PIB in 2009, 1,6% in 2010, 1,2% in 2011 si 0,9% in 2012, ultimul urmand a fi anul intrarii Romaniei in mecanismul ERM II de testare a stabilitatii cursului de schimb inaintea adoptarii euro.
"Nu putem adopta euro fara consolidare fiscala, consolidare care este necesara pentru reducerea inflatiei si a deficitului de cont curent. In acelasi timp nu ne putem permite inca un buget echilibrat pentru ca inca avem de facut investitii importante, insa datorita cresterii economice adunam mai multa substanta si este mai usor de redus deficitul", spune Vosganian.
In privinta alocatiilor bugetare pentru educatie si sanatate, el afirma ca aceste sectoare vor putea fi mai bine finantate pe masura ce vor dezvolta si venituri proprii mai importante.
"Ponderea serviciilor medicale private inca nu se simte, finantarea venind preponderent de la buget. La educatie au o contributie facultatile private insa pe zona liceelor nu exista venituri proprii semnificative."
In contextul crizei financiare internationale, ministrul economiei si finantelor afirma ca datele cele mai recente privind evolutia comenzilor din economie nu indica o scadere a activitatii, cu exceptia sectorului auto si al mobilei, in timp ce alte tari se confrunta cu scaderi severe.
"Putem continua procesul de stabilire a economiei si consolidarea fiscala. La inflatie nu sunt de asteptat puseuri, la deficitul de cont curent chiar si FMI estimeaza ca va continua sa scada. Exista o ingrijorare a analistilor straini privind finantarea, insa ideea unei amputari bruste a intrarilor de fonduri este exagerata."
Vosganian afirma ca exista optiunea finantarilor de la Banca Europeana de Investitii, insa acei bani nu ar putea fi folositi decat pentru investitii, nu pentru acoperirea de majorari salariale.
De asemenea, el sustine ca macar pana la inceputul lui decembrie cand ar putea preda mandatul de ministru, deficitul bugetar va fi tinut sub control, fara a mai aparea varfurile de cheltuieli din anii trecuti.
"Avem o liniaritate mai buna a cheltuielilor pe bugetul de stat si nu cred ca vor mai fi presiuni, poate doar pe zona administratiilor locale, desi tragerile acestora au fost plafonate. La capitolul cheltuieli de investitii, la noua luni s-au cheltuit circa 60% din banii alocati si putem merge spre 90%."
In privinta impactului pe care necesarul de finantare a deficitului bugetar il poate avea pe piata monetara, Vosganian spune ca au avut loc discutii cu Banca Nationala si concluzia a fost ca atragerea de fonduri nu va introduce o presiune suplimentara pe piata. "Nu suntem lihniti pentru a accepta sa ne imprumutam la orice pret. Ne-am coordonat cu Banca Nationala astfel incat Finantele sa nu le creeze bancilor iluzia ca isi pot permite sa ceara orice pret. In plus, mai avem si rezerve in valuta pe care le pastram pentru nevoi deosebite sau reglaje de cash management."
In incercarea de a reduce dependenta fata de ofertele bancilor, ministrul finantelor spune ca ia in calcul masuri care sa creasca accesul persoanelor fizice la licitatiile de titluri de stat.
Stefan Nanu, seful Trezoreriei statului, afirma ca ar putea fi luata in calcul diminuarea sumei minime cerute unei persoane fizice pentru subscrierea de titluri, in conditiile in care la ultimele licitatii ponderea persoanelor fizice a ajuns la circa 10% din sumele subscrise.
In acelasi timp, el spune ca piata externa este practic inchisa pentru Romania, situatie valabila si inainte de scaderea ratingului de tara de catre Standard & Poor's din cauza agravarii crizei financiare internationale si a cresterii primei de risc.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
