Primăria Capitalei a demarat un proiect pentru a instala 20 de centrale termice de cartier în zonele deficitare şi vrea să atragă şi bani de la băncile comerciale pentru acest proiect pe care administraţia locală îl vrea finalizat până la 1 ianuarie 2024, a explicat Nicuşor Dan, primarul general al Capitalei, în emisiunea ZF Investiţi în România!, realizată în parteneriat cu CEC Bank.
„Avem studiu de fezabilitate, am aprobat şi bugetul pentru o achiziţie şi ne-am întâlnit acum 10 zile cu producătorii, pentru a mai pune 20 de centrale în zonele care sunt deficitare la capăt de reţea pe producţie. Sperăm să le facem până la 1 ianuarie”.
El spune că centrala provizorie din Titan, care a început să funcţioneze în februarie, s-a dovedit o mutare bună. În contextul în care puterea totală instalată de care are nevoie sistemul public este de circa 1.000 MW, aceste 20 de centrale însumează circa 70 MW.
„Avem un împrumut pe care vrem să îl contractăm şi vrem să atragem bani din piaţă, de la băncile comerciale, valoarea lui este de ordinul 100 de milioane de lei”.
Aceste 20 de centrale vor fi distribuite aproape uniform pe sectoare, astfel încât să preia din presiunea care există pe sistem în mai multe zone.
„Este vorba de 70 MW faţă de 1.000 MW, asta înseamnă că prin efect de multiplicare tu te adresezi unui punct termic dar rezolvi şi unul sau două care sunt lângă el. (n.r: Proiectul) rezolvă problema a circa 10% din populaţie pentru care căldura a fost deficitară”.
Diferenţa dintre centrala din Titan, care are o capacitate de 60 MW, şi cele 20 pe care administraţia locală vrea să le instaleze în acest an ţine şi de modul în care sunt contractate acestea. Cea din Titan este luată sub închiriere, operată de o companie privată, în timp ce noile centrale vor fi achiziţionate.
„Am făcut studiu de fezabilitate care a fost aprobat de Consiliul General. În urma studiului de fezabilitate a fost pusă această linie în buget, în baza acestei linii am făcut documentele pentru ca el să fie transforat către compania noastră Energetica. Energetica o să facă pe achiziţie internă proiectarea şi ea la rândul ei va coate în achiziţie publică. E o chestiune de două săptămâni până se va întâmpla, până va scoate în achiziţie publiă centralele”.
Reţeaua de transport şi distribuţie
Sistemul de termoficare din Capitală este format dintr-o reţea principală de 1.000 de kilometri şi una secundară de 3.000 de kilometri. Problemele datorate lipsei cronice de investiţii în sistem se regăsesc în principal la reţeaua secundară. La începutul mandatului administraţiei Nicuşor Dan, erau schimbaţi 100 din aceşti 1.000 de kilometri. În 2021 au fost înlocuiţi 28 km, în 2022 un număr de 32 km, iar în 2023 primăria vrea să înlocuiască peste 50 km de conducte.
„Avem trei şantiere începute anul trecut, un prim lot de 63 km care pornise cu bani de la bugetul local, dar între timp am obţinut bani de la Ministerul Dezvoltării, iar acolo sunt trei şantiere mari de anul trecut: Ferentari, Olteniţei lângă Orăşelul Copiilor şi Pantelimon”.
Lucrările de la şantierul din Ferentari ar trebui să fie gata peste aproximativ o lună, conform primarului, în timp ce şantierele Olteniţei şi Pantelimon se vor finaliza până la sfârşitul anului.
„Mai avem un şantier în zona Guvernului, care merge până în Piaţa Amzei şi până pe Bulevardul Ion Mihalache, acolo continuăm, suntem la trei-patru kilometri din 12, nu terminăm anul acesta, dar continuăm. Vom mai începe o lucrare în Colentina şi mai începem o lucrare în Timişoara, acolo este o zonă foarte afectată”.
Lucrările enumerate până acum fac parte din „pachetul vechi” de lucrări anunţate, aşa cum le numeşte Nicuşor Dan. La acestea se mai adugă contractele pe fonduri europene pe care le-a semnat primăria.
„Acolo sunt 25 de loturi din care vom începe 12 anul acesta, chiar luna viitoare, şi în afară de asta sunt în fiecare an lucrări de ordinul a 10-15 kilometri, lucrări pe care Termoenergetica le face pe bucăţi mai mici, de 100-200-500 de metri. (...) Dar în sfârşit avem o stabilitate financiară, avem contractele bine definite şi ale noastre şi ale Termoenergeticii, eu sunt foarte optimist pe numărul de kilometri pe care o să îi facem şi ne ducem către zonele care sunt cele mai afectate”.
Întrebat când ar putea să nu mai aibă bucureştenii probleme cu apa caldă şi căldura, Nicuşor Dan spune că în 2-3 ani ar trebui să se ajungă la un punct de stabiltate dacă lucrările continuă în ritmul în care sunt realizate astăzi.
„Cel mai important este că am avut zile întregi în luna februarie în care nimeni nu a avut probleme. (...) Ca să ajungem să fie universal valabilă chesitunea asta ne mai trebuie cam 2-3 ani. Nu o să înlocuim în această perioadă cu totul cei 850 km pe care îi mai avem de înlocuit, dar vom înlocui acei 150 km care sunt cei mai afectaţi şi atunci în afară de avarii minore sistemul o să funcţioneze. Repet, a fost mai bine iarna asta decât iarna treută şi mult mai bine decât acum doi ani”.
O altă întrebare la care a răspuns primarul este una pe care şi-o pun mulţi bucureşteni: există zone în Bucureşti în care nu există niciodată probleme cu căldura şi apa caldă?
„Da, există, şi una dintre aceste zone este Ferentari, unde am început de acum doi ani să schimbăm, şi sunt multe altele. Aşa cum există zone unde tot timpul sunt probleme. O zonă este parcul Tineretului, o altă zonă este Bulevardul Timişoara. Şi pentru Bulevardul Timişoara vrem să intervenim vara asta, e o lucrare complexă, vrem să intrăm sub liniile de tramvai şi nu va funcţiona o perioadă tramvaiul. Parcul Tineretului este inclusă în proiectele cu finanţare europeană şi va începe tot vara aceasta”.
