♦ În Bucureşti s-au construit în fiecare an mii de apartamente şi case, iar în ultimul deceniu numărul locuinţelor noi a crescut cu 358% ♦ Dezvoltarea cartierelor duce şi la o creştere a numărului de oameni care locuiesc acolo, având în vedere că o autorizaţie de construire a unui bloc aduce circa 4.000 de familii noi într-o zonă ♦ Infrastructura şcolară nu ţine pasul cu dezvoltarea imobiliară, numărul de şcoli a rămas aproape constant în ultimul deceniu, chiar în uşoară scădere, astfel că mii de elevi din Bucureşti ajung să înveţe în schimburi sau în containere ♦ În oraşe precum Oradea, dezvoltarea cartierelor noi vine la pachet şi cu şcoli noi.
Statisticile oficiale arată că Bucureştiul creşte în fiecare an cu mii de locuinţe noi, ce vin la pachet cu o creştere a numărului de locuitori şi cu o creştere a nevoii de dezvoltare şi în ceea ce priveşte infrastructura şcolară, o nevoie la care administraţia nu răspunde. În acest context, mii de elevi din Capitală ajung să înveţe chiar şi în trei schimburi.
Astfel, numărul de locuinţe noi construite în Bucureşti a fost de 12.249 la nivelul anului 2022, cele mai recente date de la INS, în creştere cu 358% în ultimul deceniu, adică faţă de anul 2013. În acest timp, numărul unităţilor şcolare din învăţământul preuniversitar din Bucureşti nu a ţinut pasul, chiar a scăzut uşor în această perioadă. Aşadar, în 2013 numărul lor era de 279, iar în 2022 a ajuns la 274 de unităţi.
În timp ce în Bucureşti apar zeci de blocuri noi care supraîncarcă o infrastructură şi aşa veche şi neîncăpătoare, oraşe precum Oradea construiesc şcoli noi când li se dezvoltă cartierele.
„Având în vedere dezvoltarea imobiliară a zonei Nufărul, respectiv a cartierului Grigorescu, Primăria Oradea va construi o nouă şcoală în zona străzii Tompa Mihály, aceasta urmând să dispună de 50 de săli de clasă şi să deservească aproximativ 1.250 de elevi“, a transmis primăria pe site-ul său.
La începutul lunii martie, Primăria Oradea a depus spre finanţare proiectul de construire a şcolii, iar valoarea totală a proiectului este de aproape 237,5 mil. lei. Autorităţile de acolo spun că durata de execuţie a investiţiei va fi de 36 luni.
Prin acest proiect este propusă realizarea a două corpuri de clădire: un corp de clădire destinat sălilor de clasă şi activităţilor administrative, iar un al doilea corp este destinat activităţilor sportive şi festivităţilor.
Şcoala nouă din Oradea va avea 50 de săli de clasă şi laboratoare special dotate pentru chimie, fizică, IT şi biologie. Pe lângă sălile de clasă, va exista şi o sală profesorală cu sală de conferinţe şi o bibliotecă. În tot acest timp, în Bucureşti elevii sunt obligaţi să înveţe chiar şi în trei schimburi în alte şcoli decât cele la care au fost înscrişi, aşa cum se întâmplă deja în mai multe instituţii de învăţământ primar şi gimnazial.
Realitatea de astăzi arată că în Bucureşti, cel mai bogat oraş din România, nu s-a găsit până acum o soluţie ca elevii să înveţe într-un singur schimb sau, mai mult decât atât, să li se asigure masa caldă sau afteschool.
Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti arata, într-un răspuns anterior trimis la solicitarea ZF că din cei 260.000 de elevi înscrişi în învăţământul primar şi gimnazial din Bucureşti, doar 37.000 merg la şcoală într-un singur schimb, de dimineaţă, în timp ce restul au ore în două sau trei schimburi, în multe situaţii pauzele fiind de 5 minute, iar ora de curs redusă faţă de cea reglementată legal.
Un răspuns anterior al ISMB arată că în Capitală sunt şapte şcoli care organizează cursuri în trei schimburi, iar numărul elevilor care învaţă astfel este de aproape 10.000, mai exact de 9.647 de copii. Acum, a apărut termenul de învăţâmânt în „două schimburi diferenţiat“, o altă modalitate de a defini şcoala în trei schimburi.
