Ministerul Apărării a aprobat primul sistem românesc de bruiaj pentru drone, dezvoltat de compania Blue Space Technology, a anunţat firma într-un comunicat de presă.
"Anunţăm cu mare entuziasm lansarea primului sistem anti-dronă realizat în România cu resurse locale. Produsul are o raza de acţiune de 2 kilometri şi a fost testat şi evaluat pozitiv de către Ministerul Apărării Naţionale. Un atribut important este acela că nu provoacă interferenţe asupra reţelelor de comunicaţii existente în afara gamelor de operare.", a declarat Constantin Pintilie, fondator BlueSpace Technology.
Modelul BS-JDP01 este un echipament defensiv ne-cinetic, portabil şi independent, destinat neutralizării vehiculelor aeriene fără pilot (UAV), prin perturbarea principalelor semnale utilizate, mai explică reprezentanţii companiei.
Sistemul este dedicat atât pieţei locale, cât şi celei internaţionale.
Industria locală de apărare se poate dezvolta cu adevărat doar dacă autorităţile vor finanţa sectorul de cercetare-dezvoltare şi dacă produsele dezvoltate astfel vor fi unele care răspund unor nevoi concrete ale pieţei, a declarat anterior fondatorul Blue Space Technology, la ZF Live, emisiune susţinută de Orange Business.
„Doar banii alocaţi în cercetare- dezvoltare vor duce cu adevărat la dezvoltarea industriei locale de apărare. Trebuie să investim într-o anumită cercetare-dezvoltare, una care să se transforme în produse. Acele produse ar trebui să fie legate strict de nevoia actuală, să nu mai facem proiecte care nu folosesc la nimic”, a spus Constantin Pintilie în cadrul emisiunii de business ZF Live de la finalul lui 2022.
Bugetul MApN va creşte în 2023 de la 3,1 mld. euro la 7,8 mld. euro, iar reprezentantul BlueSpace Technology crede că maximum 20% din aceşti bani vor rămâne în economia locală: „Probabil foarte puţin, probabil undeva la 10% - 15%, maximum 20% (din bugetul MApN va rămâne în economia locală – n. red.). Dar aceşti bani în nu intră în nişte produse româneşti. Acei bani sunt axaţi pe managementul proiectului sau alte cheltuieli indirecte ale proiectului. Cu siguranţă acei bani nu se duc în R&D ca să putem realiza un alt proiect, un alt produs pe care să îl rostogolim şi să-l vindem în extern, să facă alţi bani. Probabil că cele procente se vor dilua în alte costuri, nu vor genera valoarea adăugată”, explică el.
Un program de dezvoltare a producţiei locale de echipamente militare ar trebui să aibă în primul rând o direcţie bine stabilită, iar planurile trebuie făcute având în considerare resursa umană disponibilă, echipamentele şi logistica de care dispun companiile, este de părere Constantin Pintilie.
„În primul rând mi-aş dori o deschidere între nevoia guvernamentală şi zona privată sau de stat, să ştim ce avem de făcut în următorii ani, pe ce direcţie să ne concentrăm dezvoltarea, ce să achiziţionăm cu care să putem face un produs într-un viitorul apropiat, ce consorţii româneşti să creăm astfel încât să putem finaliza sau măcar începe acea nevoie care există astăzi în piaţa naţională. Un prim lucru ar fi ca această calificare să fie făcută pe companie, pe capacitatea de a derula acel proiect, pe resursa umană care există în acea companie, bazată pe echipamente, pe logistica pe care acea companie sau acele companii le au.”
