Reformarea sistemului de sănătate va începe în acest an cu un proiect pilot de spitale nebugetare, din care vor face parte mai multe unităţi din toate categoriile, de la spitale universitare la spitale orăşeneşti, şi din toate regiunile ţării.
"Pilotul va cuprinde un număr mai mare de spitale astfel încât datele colectate să fie reprezentative", a spus Vasile Cepoi, secretar de stat în cadrul Ministerului Sănătăţii, prezent la evenimentul Mediafax Talks About Health Reform.
El a explicat necesitatea spitalelor nebugetare prin faptul că în prezent unităţile sanitare suportă "rigorile bugetare", respectiv angajările sunt plafonate ca şi salariile care se calculează după o anumită grilă. Dacă ar ieşi din sfera bugetară, atunci spitalele vor avea libertatea de a angaja personal, de a remunera specialiştii în funcţie de performanţă şi de a putea oferi consultaţii private în spaţiul public.
Cepoi a spus că din discuţiile cu jucătorii din sistemul sanitar de până acum reiese faptul că preferinţa opiniei publice este ca spitalele să fie transformate în fundaţii, iar în acest caz membrul fondator ar urma să fie Ministerul Sănătăţii, Consiliul Judeţean sau Consiliul Local. El a mai spus că spitalele vor trece din proprietatea publică a statului în proprietatea privată tot a statului.
O nouă încercare de introducere a legii sănătăţii
Un nou proiect al legii sănătăţii va fi gata în iunie, iar în prezent autorităţile lucrează la forma acestuia, a mai precizat Cepoi. FMI a cerut acest lucru expres. În ultimele două luni autorităţile au avut consultări cu actorii din sistemul de sănătate pentru a vedea ce formă să dea proiectului.
Aceasta este a doua încercare a autorităţilor de a veni cu o nouă lege, după ce la începutul anului, un alt proiect a fost retras din dezbaterea publică la presiunea opiniei publice nemulţumite de unele prevederi. Varianta precedentă punea foarte mare accent pe sistemul privat, care ar fi trebuit să administreze banii publici. În legătură cu actualul proiect, Cepoi a spus că se doreşte "un sistem competitiv între public şi privat atât în ceea ce priveşte pachetul de bază (un pachet garantat asiguraţilor din contribuţiile pe care le plătesc - n. red.), cât şi cel complementar".
De două ori mai mulţi bani în cinci ani
El nu a precizat spre care dintre cele două sisteme (privat sau de stat) se va înclina balanţa, spunând numai că sistemul "se va dezvolta în funcţie de opţiunea populaţiei".
La rândul său, Lucian Duţă, preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS), a spus că urgenţele rămân gratuite: "S-au făcut eforturi mari pentru a creşte fondurile alocate, care în ultimii cinci ani s-au dublat de la 10 miliarde de lei la aproape 20 de miliarde de lei (4,6 mld. euro). Modul cum s-a distribuit însă această creştere lasă foarte mult de dorit. Am avut o creştere exagerată a consumului de medicamente, neputând să asigurăm aceeaşi creştere la nivelul spitalelor", a spus Lucian Duţă.
Discuţiile cu privire la dublarea banilor alocaţi sănătăţii, în condiţiile în care calitatea serviciilor oferite nu a urmat acelaşi trend puternic ascendent, sunt mai vechi.
"Calitatea serviciilor medicale creşte pentru că pacienţii au acces la medicamente la care nu aveau acces în trecut", spus Duţă. El a continuat cu exemplul pacienţilor de cancer, 100.000 trataţi în România, şi aproximativ 2.000 sunt pe listele de aşteptare.
Potrivit datelor prezentate, consumul de medicamente reprezintă 36%din totalul bugetului CNAS, în timp ce pentru spitale se alocă 38%, iar România este singura ţară din Europa în care bugetul alocat pentru medicamente este egal cu cel pentru spitale.
"Este adevărat că sistemul e subfinanţat, că sumele alocate per pacient sunt mici, dar observăm că bugetul alocat medicamentelor a crescut în detrimentul scăderii serviciilor în spitale", a mai spus Duţă.
El a precizat că instituţia pe care o conduce reprezintă de fapt Ministerul de Finanţe al sistemului medical şi că, funcţional, are mai multe puncte comune cu Ministerul Finanţelor decât cu cel al Sănătăţii, pentru că trebuie să asigure echilibrul financiar.
Duţă a mai spus că precedentul proiect ar fi adus în sistem fonduri suplimentare de circa 1,2-1,3 mld. lei (0,285 mld. euro).
O estimare făcută de Carmen Radu, director general adjunct al Eureko România, arată că media anuală a plăţilor informale este de 200 de euro de persoană.
Medicii, tot mai puţini
Plecarea medicilor din ţară a atins cote alarmante, majoritatea spitalelor funcţionând cu un deficit de zeci sau sute de cadre. Potrivit informaţiilor oferite de Colegiul Medicilor, la Spitalul Judeţean Slatina ar trebui să fie angajate 359 de persoane, dar aici lucrează numai 160 de persoane. "Secţia de chirurgie generală ar trebui să aibă 17 persoane angajate şi are doar 9, secţia ATI 26 posturi, dar are doar 10 acoperite, UPU (unitatea de primiri urgenţe - n. red.) la un necesar de 15 medici are doar 6", arată datele Colegiului Medicilor. În România lucrează 20.648 de medici în 396 de spitale. Dintre aceştia, 2.335 de medici au peste 60 de ani, 4.358 au între 50 şi 60 de ani, 5.359 între 40 şi 50 de ani, iar 6.100 între 30 şi 40 de ani, conform aceleiaşi surse.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
