Măsurile fiscale anunţate de Guvern ajută mediul de afaceri, dar nu sunt suficiente, şi este necesară mai multă predictibilitate, spun oamenii de afaceri. La rândul lor, consultanţii fiscali susţin că facilităţile sunt binevenite, dar recomandă norme clare de aplicare şi reducerea birocraţiei, precum şi reducerea contribuţiilor sociale.
Cele mai importante măsuri de relaxare fiscală anunţate de primul-ministru Victor Ponta şi de ministrul de finanţe Florin Georgescu sunt plata TVA la încasarea facturii, nu la emiterea ei - pentru firme cu afaceri de până în 500.000 de euro, scutirea companiilor de la plata penalităţilor aferente - dacă achită obligaţiile principale şi dobânzile între 1 septembrie - 31 decembrie 2012, scutirea de la plata contribuţiilor sociale, timp de un an, pentru firmele care angajează şomeri cu vârsta mai mică de 25 ani sau mai mare de 55 ani şi majorarea plafonului de deductibilitate a cheltuielilor de la 20% la 50% pentru investiţiile în domeniul cercetării-dezvoltării.
"Toate aceste măsuri ajută mediul de afaceri, dar sunt minore şi nu sunt suficiente. În plus, mediul de afaceri nu cred că ar avea nevoie în primul rând de relaxarea fiscală, ci de predictibilitate. Guvernul ar trebui să plece mai mult urechea la mediul de afaceri. Până la urmă noi (mediul de afaceri - n. red.) suntem clienţi deoarece generăm plusvaloare şi ar trebui să fim trataţi ca atare", a comentat Tudor Furir, directorul general al importatorului de băuturi alcoolice Pernod Ricard România, filiala locală a grupului francez cu acelaşi nume.
În mediul de business este derută deoarece nimeni nu ştie în ce direcţie merge leul şi impresia generală este că deciziile se iau în grabă, mai spune Furir. El consideră că nu este corect pentru firmele care au făcut eforturi şi şi-au plătit obligaţiile bugetare ca altele acum să fie scutite de la plata penalităţilor.
La rândul lui, omul de afaceri Marcel Bărbuţ, care controlează producătorul de materiale de construcţii AdePlast, cu afaceri de aproape 34 de milioane de euro anul trecut, spune că măsura prin care firmele cu datorii bugetare vor fi scutite la plata penalităţilor dacă achită obligaţia principală şi dobânzile în ultimele patru luni ale anului se poate dovedi discriminatorie.
"Nu este corect şi moral ca unii să plătească la timp, întotdeauna, şi alţii să beneficieze de scutiri şi ajutoare. Cu toate acestea, din punct de vedere economic, guvernul face un lucru bun, pentru că face rost de cash", a spus omul de afaceri Marcel Bărbuţ.
El a arătat că prin situaţii similare trec şi firmele care încearcă să-şi echilibreze cash-flow-ul. "Vă dau un exemplu: aveam de încasat o factură de 550.000 de lei de acum 2-3 ani de la un client, la care penalităţile ajunseseră la peste un milion de lei. Clientul respectiv a adus un mediator, după ce am negociat, m-a întrebat ce prefer, să primim cei 550.000 de lei sau să intre clientul respectiv în insolvenţă şi să nu primim nimic. Am ales să primesc cei 550.000 de lei şi după 2 săptămâni am primit banii şi am fost fericit. Acelaşi lucru încearcă şi guvernul să facă, să obţină cash", a mai spus Bărbuţ.
Legat de măsura prin care plata TVA-ului ar urma să se facă la încasarea facturii şi nu la emiterea acesteia pentru companiile cu cifra de afaceri de până în 500.000 de euro, antreprenorul orădean spune că aceasta este corectă, dar că normal ar fi ca toate firmele să beneficieze de o asemenea măsură. "Suntem curioşi ce mecanism va avea guvernul pentru a identifica ce firme se încadrează în acest plafon de 500.000 de euro, pentru că la Ministerul Finanţelor apar informaţii privind cifra de afaceri din urmă cu un an, iar pentru anul în curs nu ai de unde să ştii dacă a crescut sau nu peste acest prag", a explicat Bărbuţ.
Omul de afaceri orădean a propus de asemenea ca aceia care emit cecuri şi bilete la ordin şi nu plătesc să fie "pedepsiţi" într-o anumită măsură: "Să existe o închisoare a datornicilor, cine are de dat 100 de lei ia o zi de închisoare. Cu siguranţă atunci toţi vor găsi o modalitate prin care să plătească".
În ceea ce priveşte facilitatea fiscală pentru firmele care angajează şomeri sub 25 de ani sau peste 55 de ani, Corina Mindoiu, tax manager, Human Capital Global Mobility Ernst & Young, spune că este foarte important ca procedura de urmat de către contribuabili pentru a obţine această facilitate să nu fie anevoioasă. "Am văzut cazuri când contribuabilii au renunţat în a solicita facilităţi similare deoarece lista de documente ce trebuia depusă era lungă şi procesul în sine dura foarte mult."
Creşterea plafonului de deducere suplimentară pentru cheltuielile din domeniul cercetării-dezvoltării este în mod cert o măsură benefică pentru mediul de afaceri, însă această creştere a plafonului ar trebui, totuşi, să fie acompaniată de clarificarea aplicabilităţii acestei măsuri, întrucât în prezent există incertitudini cu privire la cheltuielile pentru care se poate aplica această facilitate, afirmă Dan Bădin, partener taxe directe, Deloitte Tax.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
