În contextul crizei coronavirusului, au fost alocate fonduri suplimentare către sănătate în luna martie în valoare de 1,16 mld. euro. Aceşti bani au fost redirecţionaţi din fondurile pentru infrastructura de apă către sănătate, a spus Marcel Boloş, ministrul fondurilor europene, în cadrul unei ediţii speciale a emisiunii ZF Opinia Mea.
„Fondurile au fost redirecţionate din proiectele de infrastructură de apă. Bugetul pentru proiectele de infrastructură de apă a fost un buget foarte generos. Termenul până la care ar trebui să asigurăm utilizarea lui este 31 decembrie 2023. Proiectele de infrastructură de apă sunt foarte complexe. Au zeci de unităţi administrativ-teritoriale în parteneriat, proceduri de achiziţie publică care durează 2-3 ani“, a declarat Marcel Boloş.
El explică faptul că nu a fost vorba de fonduri suplimentare alocate, ci banii au venit din actuala perioadă de programare 2014-2020, din fondul de coeziune.
„Banii au fost alocaţi din bugetul pe care România îl are pentru perioada de programare 2014-2020. După cum se cunoaşte, avem deja o serie de întârzieri pe care le-am anunţat la proiectele de infrastructură de apă, care sunt finanţate din fondul de coeziune.“
În acest moment la nivel european nu au fost alocate fonduri suplimentare către niciun stat membru în contextul crizei coronavirusului, însă se discută posibilitatea acordării unor plăţi pentru finanţarea şomajului tehnic din fonduri europene.
„În momentul de faţă se discută alocarea de fonduri europene pentru plata şomajului tehnic. Fie că va îmbrăca forma unui program naţional de ocupare pentru statele membre, fie ca va fi vorba de rambursarea efectivă a şomajului tehnic, nu ştim care va fi decizia.“
Marcel Boloş mai spune că România, în calitatea sa de beneficiar net de fonduri europene, nu are o poziţie favorabilă la masa negocierilor bugetului Uniunii Europene. Alte ţări care contribuie la buget, cum ar fi Franţa sau Germania, au ultimul cuvânt de spus.
„Din păcate este un dezavantaj pentru noi. Calitatea de beneficiar net nu îţi oferă prea mare perspectivă în a-ţi impune punctul de vedere în negocierile la nivel european. Întotdeauna a existat problema contributorilor neţi şi a beneficiarilor neţi. Noi, printr-o politică înţeleaptă, putem să avem o oarecare influenţă, dar nu hotărâtoare, pentru că un cuvânt greu de spus îl au întotdeauna contributorii neţi.“
Ce a mai spus Marcel Boloş
- Plăţile care se fac în momentul de faţă pentru echipamentele medicale sunt de fapt alocări din bugetele proprii ale autorităţilor locale, din bugetul Ministerului Sănătăţii. De la noi are loc decontarea. Regimul de plată şi de decontare este cel specific regulamentelor Comisiei Europene. Pentru cei care nu au astfel de fonduri, după înceheierea contractelor de finanţare, le-am acorda fie prefinanţări, fie banii în avans înaintea plăţilor, astfel încât să-şi poată realiza plăţile pentru echipamente.
- Programul IMM Invest este o schemă de ajutor de stat aprobată de Comisia Europeană la solicitarea României. Cei 3,3 mld. euro nu înseamnă fonduri suplimentare pe care România le va avea, ci înseamnă facilităţi pe care le poate acorda România IMM-urilor.
- Deocamdată bani suplimentari nu au fost alocaţi către niciun stat membru. În acest moment se discută de trei programe: SURE, destinat şomajului tehnic, apoi Recovery Found, care înseamnă eurobonduri şi împrumuturi şi al treilea instrument este un fond special pentru sănătate.
- Problema şomajului tehnic, a sănătăţii publice şi problema proiectelor mari de infrastructură, fie granturi sau forme mari de sprijin pentru companii mari şi IMM-uri, toate acestea se discută în cadrul UE. În opinia mea ar trebui să avem o politică echilibrată astfel încât să accesăm toate instrumentele. Este posibil să avem şi decontarea cheltuielilor pe care le-am făcut pentru şomajul tehnic, chiar dacă am alocat iniţial bani naţionali.
- Valoarea investiţiilor prin programul operaţional de sănătate (2021-2027) va fi de 4,5 mld. euro. Acesta va fi concentrat pe câteva direcţii principale: spitalele regionale Craiova Iaşi, Cluj.
A doua direcţie este pentru infrastructura medicală şi echipamentele medicale care ar fi destinate nevoilor unităţilor primiri urgenţe, terapie intensivă, etc.
A treia este cea legată de resursa umană - specializarea şi îmbunătăţirea profesională a cadrelor medicale şi învăţarea pentru utilizarea echipamentelor medicale complexe - angiograf, RMN, roboţi chirurgicali.
- Mai vorbim de programele caselor naţionale de sănătate. Sunt 350 mil. euro pentru digitalizarea acestora şi a spitalelor. O altă direcţie este cea legată ce cercetarea medicală.
- În ceea ce priveşte perioada de programare 2021-2027, putem discuta în prezent de fonduri care au fost cuprinse în cadrul financiar multianual - cele 30,5 mld. euro pentru politica de coeziune.
Sumele trebuie aprobate după procedura parlamentară europeană. Sperăm ca România să aibă în continuare aceleaşi alocări în cadrul bugetului pentru politica de coeziune.
- În ceea ce priveşte priorităţile, acestea s-au schimbat, pentru că în această perioadă în centrul atenţiei sunt cele legate de personalului disponibilizat în cadrul IMM-urilor.
Mai avem problema investiţiilor pe care urmează să le realizeze IMM-urile şi a treia prioritate mare este cea legată de sănătatea publică.
- Depinde şi de Comisia Europeană, de cum îşi va regândi instrumentele de lucru şi priorităţile în cadrul politicii de coeziune, dar toate acestea înseamnă lucruri pe care va trebui să le urmărim în perioada următoare şi să adaptăm, dacă va exista o schimbare în priorităţile la nivel european.
