♦ Cazul de la Urziceni scoate la lumină decontările fictive din sistemul de sănătate, cu spitale cu sute de angajaţi care doar înregistrează pacienţii şi îi transferă spre alte unităţi medicale ♦ În Spitalul Urziceni nu s-a decontat nicio naştere în ultimii doi ani, dar are 20 de paturi pe secţia de ginecologie, un medic şi două asistente ♦ Salariul unei asistente poate ajunge şi la 5.000 lei net cu gărzi şi sporuri, iar un medic poate avea şi 15.000 – 20.000 lei net pe lună ♦ Cum se justifică funcţionarea unei secţii când o femeie este trimisă să nască la 60 km distanţă, chiar dintr-un spital?
Banii din sistemul românesc de sănătate – peste 10 mld. euro anual doar din bugetul Casei de Asigurări de Sănătate (CAS), ajung să finanţeze spitale unde pacienţii sunt doar înregistraţi şi trimişi spre alte unităţi medicale.
Cazul spitalului din Urziceni care a trimis o femeie să nască la 60 de kilometri distanţă, deşi are secţie de ginecologie şi inclusiv paturi de neonatologie, arată cum statul finanţează spitale „fantomă”, unde nu se face în practică act medical.
Spre exemplu, în 2022 şi în 2023, în spitalul din Urziceni nu s-a născut niciun copil, din datele Casei Judeţene de Asigurări Ialomiţa, care nu a decontat nicio naştere la această unitate medicală. Secţia de ginecologie are 20 de paturi, un medic şi două asistente. Cum se justifică în acest caz salariile medicilor şi asistentelor?
