Leonard Orban, ministrul fondurilor europene, ţinteşte o absorbţie accelerată a fondurilor UE (patru miliarde de euro, la finele lui 2012, faţă de doar 725 mil. euro în aproape cinci ani de la integrarea în UE), dar are de rezolvat în câteva luni două urgenţe majore: deblocarea fondurilor pe Programul Operaţional Regional (POR) de 800 mil. euro stopate de la finanţare în urma descoperirii unor nereguli majore pe achiziţiile publice şi reînnoirea legislaţiei achiziţiilor publice, demers care, dacă nu este dus la capăt până la finele lui octombrie, va conduce la blocarea tuturor programelor cu finanţare UE.
Pentru a nu pierde definitiv banii europeni în cazul în care s-ar fi descoperit şi alte nereguli, Guvernul a oprit transmiterea către Bruxelles a facturilor spre decontare - pentru că fondurile structurale au această particularitate, întâi se fac cheltuieli din banii proprii pentru proiectele agreate şi apoi facturile sunt decontate de Comisie.
Guvernul face de câteva luni verificări pe programele europene înainte de a reîncepe (spre finele anului, se speră) transmiterea facturilor către Bruxelles, având astfel posibilitatea de a îndrepta banii spre alte proiecte în cazul în care descoperă cheltuieli nelegale pe proiectele verificate.
Dacă Bruxellesul ar fi descoperit el aceste neregului, atunci ar fi retras definitiv banii, fără posibilitatea ca ei să fie redirecţionaţi, au argumentat în vară preşedintele Traian Băsescu şi premierul Emil Boc.
Trei probleme grave pe achiziţiile publice
Ce spune Orban (50 de ani), primul comisar al României la UE, despre blocarea fondurilor pe POR şi ipoteza unor pierderi majore pe fondurile europene în emisiunea "După 20 de ani" difuzată duminică la ProTV?
"Au fost identificate de către Comisia Europeană, iar partea română a acceptat acest lucru, că sunt deficienţe de sistem în modul în care funcţionează sistemul de achiziţii. Trei elemente au fost identificate de către Comisie ca fiind probleme semnificative în domeniu. O dată - modul în care sunt lansate şi se derulează procedurile înainte de organizarea achiziţiilor publice. De exemplu, perioade foarte scurte, prea scurte, astfel încât nu se permite tuturor companiilor care ar fi interesate să se prezinte la procesul de achiziţii publice să participe".
A doua problemă este modul în care sunt pregătite criteriile tehnice care definesc aceste achiziţii publice.
"Uneori, impresia Comisiei Europene este că se fac caiete de sarcini cu dedicaţie pentru anumite firme şi atunci sunt introduse criterii discriminatorii, care nu se justifică şi care permit doar unor anumite firme să se prezinte şi eventual să câştige aceste licitaţii."
Şi, în fine, încheierea contractelor adiţionale la contractele iniţiale, care, până anul trecut, majorau preţul unei investiţii şi cu 50% este problema majoră numărul trei pe achiziţiile publice care a pus pe gânduri Comisia Europeană.
"Nu în ultimul rând, după ce s-au încheiat contractele, după ce s-a desemnat câştigătorul, există anumite demersuri de a încheia contracte adiţionale, care măresc sumele implicate. Când sumele depăşesc semnificativ valoarea contractului iniţial, asta reprezintă o mare problemă".
Ce este de făcut în condiţiile în care România riscă să i se blocheze toate proiectele dacă până la finele lui octombrie nu rezolvă problema?
"În dialogul cu Comisia Europeană s-a convenit ca, începând din iulie, să nu se mai transmită facturi spre decontare instituţiei comunitare până când nu vom modifica întreg sistemul de achiziţii publice, îl vom include în cel al gestiunii fondurilor comunitare, iar toate aceste modificări vor trebui să fie auditate şi acreditate de către Autoritatea de audit din România".
Dacă auditul nu va fi realizat până la finele lui octombrie, plăţile pe toate programele unde sunt implicate procese de achiziţii publice vor fi întrerupte formal pentru o perioadă de minimum şase luni.
"E vorba de toţi banii. Nu e vorba de o sumă... În total, în ceea ce priveşte politica de coeziune, suma pe care ar trebui să o primim de la UE e de aproape 20 miliarde euro (19,6 mld. euro - n.n.). Dacă mai adăugăm şi cofinanţarea, depăşim 25-26 miliarde de euro. Dar, în momentul de faţă, efectiv noi am cheltuit 716 milioane. O asemenea întrerupere ar însemna că practic nu am mai putea să transmitem, în niciun fel, facturi către Comisia Europeană", a explicat Orban.
Orban a fost adus în Guvern după atenţionări dure din partea Comisiei în privinţa ratei reduse de absorbţie. Postul său a fost creat la insistenţele Bruxellesului care ar vrea o coordonare a atragerii fondurilor, iar faptul că are o imagine bună la Comisie a fost un atuu pentru el când a fost chemat în Guvern.
Problema absorbţiei fondurilor are repercursiuni pe termen lung pentru că este posibil ca România să piardă bani nu doar în exerciţiul financiar 2007-2013, ci şi în cel viitor, 2014 Ð 2020, pentru că se va pune problema: dacă nu cheltuieşti banii, de ce îi mai ceri? Dar, în toată această vreme, România este obligată să-şi achite la timp contribuţia la bugetul UE Ð în principal procentul obligatoriu de 1% din Venitul Naţional Brut.
Lupta pentru buget a început deja la Bruxelles, iar, în contextul crizei care se anunţă lungă, ea va fi mult mai dură decât toate celelalte confruntări financiare din trecut. Sunt posibile blocaje în condiţiile în care unele ţări ar vrea să-şi păstreze resursele acasă, drept urmare să contribuie cu mai puţin la bugetul Uniunii, mai ales dacă sunt în poziţia de contributor net.
Blocajul pe bugetul UE - pericol mortal care ar putea destrăma Uniunea
Orban vede în acest blocaj un pericol mortal, începutul unei crize care ar putea avea ca final dezintegrarea UE.
"Noi plecăm cu un avantaj, dar şi cu anumite dezavantaje, pentru că propunerea UE (a Comisiei Europene, mai precis, care şi-a publicat în vară propunerile de buget Ð n.n.) care a fost făcută legată de buget va pune România într-o poziţie mai favorabilă din punctul de vedere al bugetului decât cea în care se află România în bugetul 2007-2013. Punctul de plecare este mai bun decât situaţia în care ne aflăm acum, dar vor fi negocieri foarte dure. Ne vom bate pentru obţinerea unor situaţii avantajoase, dar, până la urmă, principalul obiectiv pe care îl avem este ca, finalmente, să se adopte un buget, pentru că, altfel, va fi o criză atât de puternică în UE încât îmi pun semn de întrebare cu privire la existenţa UE. Esistă acest risc", a susţinut Orban.
Opt state UE, între care Franţa şi Germania, au semnat deja un document în care cer reducerea bugetului Uniunii.
"Scenariul cel mai rău pentru România este ca procesul de integrare să o ia în sens invers, să asistăm la evoluţii centrifuge care ar putea duce la dezintegrarea UE. Interesul vital pentru România este consolidarea UE. Ideea statelor unite ale Europei (enunţată în România pentru prima dată de preşedintele Traian Băsescu, la finele verii Ð n.n.) este o idee spre care trebuie să mergem. O Uniune fără buget ar fi un pas uriaş către o dezintegrare a UE", a susţinut ministrul.
El a mai reluat ceea ce enunţase şi în contextul respingerii admiterii României în Schengen, săptămână trecută - anume că observă, faţă de nevoia UE de coeziune şi de adâncire a cooperării, o disoluţie, un proces invers consolidării.
"Cred că scenariul cel mai rău ar fi ca acest proces de integrare europeană s-o ia în sens invers. Adică să asistăm din ce în ce mai mult la evoluţii centrifuge, care ar putea conduce inclusiv la dezintegrarea UE. În momentul de faţă, interesul vital pentru România este consolidarea Uniunii Europene. Acea idee a Statelor Unite Europene este o idee spre care trebuie să mergem, pentru că, altfel, dacă ne uităm pe hartă, Europa e un continent mic, în pierdere de viteză, cu o populaţie care îmbrătrâneşte, cu anumite avantaje, dar şi cu multe dezavantaje".
Cum trebuie să acţioneze România în raport cu acest climat tulbure în care îşi duce viaţa lumea şi Europa?
Prudenţă, prudenţă, prudenţă
Ministrul subliniază că, în faţa unor riscuri majore, prudenţa trebuie să fie cuvântul de ordine. Este prudenţa pe care o va susţine şi în momentul discutării proiectului legii bugetului pentru 2012, spune el.
"Voi susţine prudenţă bugetară, pentru că riscurile sunt majore. Perspectivele nu sunt deloc pozitive şi pot să intervină evoluţii puternic negative. Deci, cuvântul de ordine pe care-l voi susţine este prudenţă".
Premierul Emil Boc a anunţat, în mai multe rânduri, că salariile bugetarilor nu vor fi majorare în 2012 decât în ipoteza în care PIB-ul va creşte cu peste 3,5%. Doar că prognozele sunt, rând pe rând, ajustate, economiştii nemaicrezând, cum făceau în urmă cu câteva luni, că economia va avansa cu 3,5-4% în 2012, ci cu 2% şi sub acest procent.
Orban a ajuns în Guvern din poziţia de consilier al preşedintelui Traian Băsescu. În toată vremea în care a lucrat în Ministerul Integrării Europene sau în calitate de comisar european din partea României, şi-a subliniat statutul său de "tehnocrat" (la Bruxelles a fost trimis de guvernul PNL). Se va implica, în cele din urmă, în politică? Ar putea candida la alegerile prezidenţiale din partea PDL, având în vedere că acum principalul partid de guvernământ nu are un candidat pentru funcţia supremă în stat? A avut disuţii cu preşedintele pe subiectele de mai sus?
Orban susţine că nu a avut niciun fel de discuţii cu liderii PDL şi cu Traian Băsescu legate de implicarea sa în politică sau de o eventală candidatură la preşedinţie în 2014 şi spune că, deocamdată, nu se gândeşte la o carieră politică.
Dar nuanţează: "Nu am spus lucrul acesta (că nu s-ar putea implica în politică - n.n.). Am spus că categoric nu am avut niciun fel de discuţii legate de implicarea mea în politică. Îl respect pe preşedinte că nu mi-a impus niciun fel de condiţii în activitatea pe care am desfăşurat-o ca şi consilier prezidenţial şi acum."
Cât despre poziţia sa în cadrul Guvernului, Orban susţine că a ezitat până să accepte funcţia, dar nu va ezita să demisioneze, dacă nu-şi poate face treaba din cauza altora.
"În cazul în care voi constata că nu am sprijinul necesar pentru a lua măsurile necesare, nu exclud varianta demisiei. Nu m-am născut ministru, nu o să fiu toată viaţa ministru... Dacă o să constat că nu voi putea realiza (ce mi-am propus - n.n.), că nu am capacitatea s-o fac, nu voi ezita în niciun fel să mă retrag."
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
