♦ Când, in urmă cu 40 de ani, părinţii părinţilor noştri povesteau despre al doilea război mondial, copii de atunci nu ştiau ce-i războiul ♦ Când, azi, copii de atunci povestesc de „revoluţie” copii de azi nu ştiu despre le vorbesc părinţii lor ♦ Reperele pălesc o dată cu generaţiile ♦ Le avem pe cele de aproape ♦ Cum s-a schimbat România de la ultima bornă ce i-a fixat destinul?
La Revoluţia din 1989 România avea un PIB de 40 de miliarde de dolari. Acum, la 32 de ani de la schimbarea regimului, de la comunism la capitalism, are un PIB de mai bine de 250 de miliarde de dolari (240 mld. euro).
Deşi celor mai mulţi nu le vine să creadă, în 1989, anul Revoluţiei, mulţi dintre românii de atunci cheltuiau ore în şir pentru a găsi ceva pentru masa de seară. Astăzi oamenii se uită la cursul de schimb şi îşi pregătesc vacanţe din timp ca să ajungă în Creta, sau pe litoralul bulgăresc. În urmă cu 32 de ani, oamenii care lucrau în companiile de stat (nu existau altfel de companii decât companii de stat) primeau banii pentru munca lor lunară, dar nu aveau ce să facă cu ei.
În tabelul de mai jos veţi găsi între preţurile de consum de azi preţurile unei maşini Dacia Duster. Înainte de 1989 trebuia să aştepţi ani de zile pentru a primi o maşină care costa, la vremea respectivă, 60.000 de lei. Astăzi un apartament cu două camere de 55 de metri pătraţi costă 425.000 de lei în Bucureşti, adică de 6 ori mai mult decât o Dacie la nivelul lui 1989, deşi multe dintre locuinţele tranzacţionate sunt blocuri vechi şi nu sunt blocuri făcute după 1989. Faptul că România nu este într-o situaţie locativă gravă este pentru că 4 milioane de oameni din cei 21 de milioane din 1989 sunt plecaţi din ţară. Ei şi copiii lor nu-şi mai au viitorul aici, aşa că nu mai au nevoie de maşini pe care să le cumpere în România şi nici de apartamente pe care să le cumpere în România.
