La doi ani de la atentatele din 11 septembrie, americanii continua sa fie traumatizati de socul care a zguduit Statele Unite ale Americii si sa-si arate ingrijorarea ca in orice moment ar putea fi victimele unor noi atentate.
Astazi, din nou, atentia se va indrepta spre New York si locul unde au fost ridicate turnurile Word Trade Center, unde timp de patru ore vor fi comemorati cei aproximativ 3.000 de oameni care si-au pierdut viata in timpul atentatelor. Insa, spre deosebire de anul trecut, cea de-a doua comemorare va fi mai mult discreta si limitata. Numele celor disparuti vor fi citite de copiii si de apropiati, vor fi depuse flori in amintirea lor. Ceremonia, organizata doar in perimetrul in care au fost turnurile gemene de la World Trade Center, se va incheia printr-un omagiu muzical si depunerea de coroane. Spoturi de lumina vor fi aprinse pentru o noapte “in memoria victimelor de la World Trade Center si pentru celebrarea spiritului inca viu al orasului New York", a precizat primarul New-Yorkului, Michael Bloomberg.
Ceremonia se vrea a fi "simpla si intensa pentru a ne permite sa ne aducem aminte mai bine de ei prin meditatie", dupa cum a spus primarul Michael Bloomberg. Alaturi de primarul New York-ului si de guvernator, la comemorarea victimelor de la World Trade Center va participa si vicepresedintele american Dick Cheney, insarcinat sa-l reprezinte pe liderul de la Casa Alba. Secretarul apararii Donald Rumsfeld va fi astazi la Pentagon.
Spre deosebire de anul trecut cand a venit la New York sa comemoreze ziua de 11 septembrie, anul acesta, presedintele american George W. Bush a ales sa ramana la Washington, unde va participa la o slujba religioasa care va fi oficiata la Casa Alba. Bush si-a chemat compatriotii sa comemoreze nu numai victimele atentatelor din 11 septembrie, ci si soldatii ucisi in Irak sau in Afganistan.
New-yorkezii se asteapta oricand la un nou atentat
In ciuda campaniei impotriva terorismului, declansata de presedintele american la scurt timp dupa atentatele din 11 septembrie, majoritatea americanilor sunt ingrijorati de un eventual nou atentat. Potrivit unui sondaj publicat la inceputul saptamanii de New York Times, 68% dintre new-yorkezi s-au declarat "foarte preocupati de posibilitatea unui nou atentat". Numarul lor este in crestere in comparatie cu anul trecut, 62% in septembrie 2002. Chiar daca tragedia din 11 septembrie este mai putin prezenta in conversatia populatiei, majoritatea new-york-zilor, 60%, cred ca orasul va fi marcat "durabil" de tragicul eveniment.
Terorismul continua sa reprezinte o amenintare la adresa Statelor Unite desi autoritatile americane sunt mai bine pregatite sa dejoace sau sa limiteze efectele unor noi atacuri.
Pericolul: Orientul Mijlociu
Dupa atentatele de la 11 septembrie 2001, focarele de instabilitate si ostilitate fata de Statele Unite si aliatii lor s-au multiplicat, mai ales in Orientul Mijlociu, Irak si Asia, asa cum sugereaza atentatele din Bali (12 octombrie 2002) si Jakarta (5 august 2003), relata ieri AFP.
"Lumea este mai periculoasa in prezent decat inainte de 11 septembrie", a observat Marc Burgess, expert in terorism la Center for Defense Information din Washington, care considera ca perioada de doi ani ar fi putut fi utilizata de al-Qaida pentru a planifica un atentat similar celui de la 11 septembrie 2001.
Trupele americane din Irak se confrunta cu noi amenintari, fiind tinta unor atacuri zilnice, cum ar fi atentatul din Najaf, soldat cu 83 de morti si 125 de raniti.
In Orientul Mijlociu, gruparile musulmane radicale, inclusiv Hamas din Fasia Gaza si din Cisiordania, declara, in mod public, ca presedintele american, George W. Bush, este principalul inamic al lumii islamice.
"Statele Unite nu sunt singura tinta, dar, cu siguranta, sunt cea mai vizibila", a remarcat expertul american, care a precizat ca, in ultimele luni, au avut loc atentate impotriva obiectivelor americane, australiene, franceze, germane, indoneziene si israeliene.
La doi ani de la atentatele din 11 septembrie, administratia Bush mentine, in continuare, masurile in materie de securitate nationala si cele de pregatire a populatiei. Secretarul american pentru Securitate Interna, Tom Ridge, a reamintit cetatenilor americani importanta campaniei Ready, destinata pregatirii populatiei pentru un eventual atentat.
Americanii calatoresc mai putin
Atentatele din 11 septembrie au modificat si anumite obiceiuri ale americanilor. Potrivit unui studiu facut de Agentia Nationala a Turismului, momentul 11 septembrie a modificat felul in care americanii percep lumea. Acum, ei o considera mai ostila, fapt care i-a determinat sa calatoreasca mai putin in strainatate.
"Americani au tendinta de a-si limita deplasarile la nivelul teritoriul american si nu departe de granitele tarii", a declarat Michael Pina, directorul pentru comunicare al TIA, asociatia nationala a turismului.
Cu toate acestea, si dificultatile economice au impact major asupra deplasarilor, in special asupra calatoriilor de afaceri, a adaugat Michael Pina.
Doar trei inculpati
Dupa aproape doi ani de cautari, doar trei persoane au fost inclupate ca fiind vinovate de atentatele din 11 septembrie: francezul de origine marocana Yacarias Moussaoui si marocanii Munir el-Motassadeq si Abdelghani Mzudi. Ultimii doi apartin celulei Hamburg, baza autoririlor kamikaze ale atentatelor din SUA.
Yacarias Moussaoui, in varsta de 35 de ani, a fost arestat la jumatatea lunii august, in 2002, in Statele Unite. Inculpat pentru "complot in vederea comiterii de acte internationale de terorism, deturnare de avioane, distrugerea de avioane, precum si complot pentru utilizarea de arme de distrugere in masa", dupa mai multe intreruperi, procesul sau a fost amanat sine die.
Singurul condamnat pentru "complicitate la crima in 3.066 de cazuri", la 15 ani de inchisoare, este Munir el-Motassadeq,
Cel de-al treilea proces, impotriva lui Abdelghani Mzudi, nu a fost inca finalizat.
Ben Laden, cel mai cautat om de pe planeta
Liderul islamist Osama ben Laden, instigatorul declarat al atentatelor comise in 11 septembrie 2001, care a facut obiectul celei mai vaste operatiuni de urmarire din istorie, nu a fost gasit. Miliardarul de origine saudita si lider al retelei teroriste al-Qaida, a carui urma a fost pierduta in sudul Afganistanului, a reaparut episodic cu ajutorul unor mesaje video sau audio. In ultimului mesaj, difuzat in 11 februarie 2003, ben Laden le cerea musulmanilor sa sustina regimul de la Bagdad impotriva unui atac din partea Statelor Unite. Osama ben Laden, in varsta de 46 de ani, al doisprezecelea copil al unui magnat saudit apropiat al familiei regale, se afla in atentia serviciilor occidentale de informatii pentru mai multe atentate antiamericane.
Dupa 11 septembrie 2001 si caderea regimului talibanilor, Statele Unite au lansat o vasta operatiune de cautare a liderului al-Qaida. Washingtonul a oferit o recompensa de 25 de milioane de dolari pentru orice informatie care ar duce la capturarea lui ben Laden, insa fara succes.
Mai periculos decat un razboi atomic
In martie 2003, 150.000 de soldati americani, sprijiniti de britanici, mergeau in Golf pentru a rasturna regimul irakian. Decizia fusese luata imediat dupa 11 septembrie 2001, dar o strategie in acest sens fusese planuita de mult timp - si in favoarea ei s-au pronuntat, inca din 2000, influenti strategi - intre care Richard Cheney, Donald Rumsfeld si Paul Wolfowitz. Conditiile in care George W. Bush a castigat alegerile prezidentiale (la egalitate aproape totala cu contracandidatul sau democrat) au minat punerea in practica a acestei strategii, din cauza sprijinului redus al opiniei publice pentru Bush. 11 septembrie a facut posibila scoaterea strategiei de la naftalina.
Ea consta intr-o viziune maniheista asupra unei lumi in care Binele se lupta cu Raul. "Cine nu este cu noi este cu teroristii", avea sa explice, in 2002, Bush. Un document din septembrie 2002, "The National Security Strategy of the United States" care include, pentru prima oara notiunea de "razboi preventiv", confirma noua orientare care considera ca interesele americane sunt mai presus de dreptul international. Cum spuneam, aceasta viziune nu este un raspuns la atacul din 11 septembrie. Ea era deja formulata intr-un document din septembrie 2000 al actualei administratii, inainte chiar ca ea sa se instaleze. Potrivit acesteia, terorismul a inlocuit nazismul (in anii '30) si comunismul (in timpul Razboiului Rece) ca principali dusmani ai SUA.
Dar terorismul nu este nici ideologie nici amenintare strategica - nu se sprijina pe un stat anume (in conditiile in care toate statele il condamna) fiind in acelasi timp, dusmanul tuturor. Este o notiune cu geometrie variabila care iti permite sa acuzi state a caror politica te supara (Iran, Irak, Coreea de Nord, trecute de Bush in Axa Raului). Fiind un dusman al tuturor, notiunea a permis SUA sa se alieze cu regimuri putin onorabile - Pakistan, Algeria, China.
Razboiul impotriva terorismului va fi lung, avertizeaza George W. Bush. El a inceput in Afganistan, cu rastunrarea regimului talibanilor, a urmat cu scoaterea in afara legii a anumitor organizatii si indivizi, a continuat in Irak. Dupa caderea Cortinei de Fier, amenintarea unui razboi atomic a scazut vizibil. Proliferarea armelor nucleare, chimice sau biologice ramane insa, potrivit noii doctrine americane, o preocupare - mai ales ca ele ar putea intra pe mana teroristilor care nu ar ezita sa le foloseasca. Acesta a fost pretextul razboiului din Irak. Pana in prezent nu s-a dovedit ca Irakul avea arme de distrugere in masa si nici ca ar fi cooperat cu teroristii Al-Qaida, principala tinta a americanilor. Ratiunea rasturnarii regimului irakian avea insa o bataie mai lunga: pacificarea Orientului Mijlociu printr-o presiune formidabila asupra statelor musulmane, data de masiva prezenta americana in zona.
Roadele acestei politici nu s-au aratat inca. In Afganistan, influenta presedintelui Hamid Karzai, instalat de Washington, nu depaseste limitele Kabulului; in Irak situatia se inrautateste pe zi ce trece, iar Orientul Mijlociu este departe de pace.
Costuri de 1.000 mld. dolari pentru intreaga lume
In mediul economic doi ani inseamna destul de mult pentru o lume grabita. De la 11 septembrie 2001 economia lumii a mai traversat doua razboaie, in Afganistan si in Irak, o epidemie ciudata, caderi de economii si revigorari, o reasezare a cursului de schimb euro-dolar si o majorare constanta a pretului petrolului. Dar, direct sau indirect, radacinile evolutiei economice mondiale din ultima perioada incep la 11 septembrie. Si in multe feluri, lumea s-a schimbat.
Pentru americani, impactul a fost masiv: miliarde de dolari pierderi in proprietati imobiliare, prin simpla disparitie a cladirilor World Trade Center; sute de milioane de dolari pentru repararea cladirii Pentagonului; sute de milioane de dolari pierderi sau cheltuieli suplimentare pentru companiile aeriene, obligate sa investeasca in masuri suplimentare de securitate si sa suporte scaderi drastice ale incasarilor, generate de teama pasagerilor de a mai zbura; miliarde de dolari pierderi pentru companiile de asigurari. Intre unu si trei milioane de slujbe au fost pierdute de americani in acesti doi ani, ca urmare a efectelor negative ale atentatelor.
David Littman, economist sef la Comerica Bank din Detroit rezuma simplu:" A fost un al treilea razboi mondial. Ne-a impins in recesiune, din cauza pierderilor si a somajului".
Cu totul, economistii cuantifica impact atacurilor teroriste printr-o uriasa suma rotunda: costuri de circa 1.000 de miliarde de dolari pentru intreaga lume, din care jumatate reprezinta pretul platit de Statele Unite ale Americii.
"Pe termen scurt efectele au fost devastatoare. Transporturile si turismul au fost afectate pentru o perioada de noua pana la 12 luni, si cred ca socul a fost resimtit intens si direct de o mare parte din economie", crede Richard DeKaser, economist la National City Bank din Cleveland. "Au mai fost afectate increderea in mediul de afaceri si s-a amplificat sentimentul de nesiguranta. Am vazut cum pietele, creditele, investitiile s-au depreciat si se depreciaza", adauga DeKaser.
Si in Europa si in Statele Unite nivelul dobanzilor a scazut la valori record, bancile centrale incercand astfel sa impinga economiile si companiile aflate in suferinta. Mai mult, producatorii americani de automobile au oferit finantari cu dobanda zero, pentru a stimula achizitiile, iar producatorii europeni, care de obicei au evitat sa-si reduca preturile, au fost nevoiti sa practice asemenea scaderi. In materie de retail, impactul covarsitor s-a resimtit in primele luni de dupa 11 septembrie; ulterior se poate vorbi de o crestere a vanzarilor in magazine si supermarketuri.
Totusi, dupa doi ani "SUA vad cateva semne intr-adevar bune", spune William Strauss, consilier la Federal Reserve Bank din Chicago. "Vedem castiguri in activitatea industriala si o productie in crestere la cel mai inalt nivel din ultimii patru ani. De la inceperea razboiului din Irak, indicatorii economici sunt in crestere si avem o majorare a PIB de 3,1%. Cred ca in ultimul trimestru vom avea o crestere a PIB de cinci pana la sase procente", spune Strauss.
mirela.luca@zf.ro ; dorin.oancea@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
