Isărescu a amintit ieri că România a ajuns la un „consens politic“ în ceea ce priveşte aderarea la zona euro, atât preşedintele, cât şi primul-ministru anunţând că ţinta poate să fie 2019.
„Un astfel de obiectiv, fezabil, dar încă foarte ambiţios, poate să acţioneze ca un catalizator pentru politici coerente şi consistente. În prezent România îndeplineşte trei din cele patru criterii de la Maastricht. Îndeplinirea criteriului privind stabilitatea preţurilor este o problemă de câteva luni.“
Practic, din punctul de vedere al criteriilor de la Maastricht - care vizează indicatori precum inflaţia, dobânzile, stabilitatea cursului de schimb, deficitul bugetar şi datoria publică, România va fi pregătită teoretic încă din vara acestui an să intre în anticamera zonei euro (ERM II), însă acestea nu mai sunt suficiente, fiind necesară şi recuperarea decalajelor legate de nivelul de trai. Cele mai importante probleme legate de adoptarea euro sunt în continuare cele care se referă la criteriile de convergenţă reală, cum ar fi PIB-ul redus pe cap de locuitor, care reprezintă doar jumătate din media UE.
Guvernatorul a atenţionat că adoptarea euro nu este necondiţionată. El a arătat că mai sunt multe de făcut pentru a recupera decalajul în termeni de convergenţă reală faţă de ţările din zona euro, aducând în discuţie necesitatea realizării reformelor structurale. „Un decalaj mare în privinţa convergenţei reale poate complica conducerea afacerilor, în absenţa unei politici monetare independente. În plus, este important să demonstrăm că există instrumente alternative în cazul în care sunt necesare corecţii.“
Ţările non-euro din Europa Centrală şi de Sud-Est au îndeplinit sau sunt aproape de îndeplinirea criteriilor de convergenţă nominală, însă au renunţat după criză la calendarul de aderare, adoptând o poziţie de aşteptare, a spus Isărescu.
Înainte de criză îndeplinirea criteriilor de convergenţă nominală era considerată suficientă pentru adoptarea euro şi existau chiar unii economişti care dezbăteau severitatea excesivă a acestor criterii şi conflictul între îndeplinirea lor şi progresele în privinţa convergenţei reale. Dar, după criză, a devenit evident că aceste criterii nu mai sunt suficiente pentru a asigura succesul în cazul dobândirii statutului de stat membru al zonei euro, potrivit guvernatorului BNR.
„Criteriile de convergenţă nominală nu pot fi sustenabile fără competitivitate, stabilitate financiară şi fără asigurarea unui echilibru fiscal solid.“
Guvernatorul BNR a arătat că un prim pas către adoptarea euro este reprezentat de aderarea la Uniunea Bancară.
Majoritatea analiştilor au spus în ultimul an că văd probabil anul 2021 pentru adoptarea euro, având în vedere stadiul reformelor structurale şi fundamentele economice care nu permit recuperarea decalajelor într-un orizont de timp mai scurt.
