Guvernatorul BNR Mugur Isarescu afirma ca nu l-au convins in totalitate asigurarile date de Guvern privind controlul cheltuielilor suplimentare aprobate in urma majorarii deficitului bugetar de la 0,9 la 2,5% din PIB.
"Nu m-au convins. Noi la banca centrala am spus de mai multe ori in ultimul an si jumatate ca procesul de dezinflatie este sub presiune si are de infruntat un risc mare, mai ales daca influentele negative dinspre Guvern cresc", a declarat Isarescu intr-un interviu acordat la Atena agentiei Bloomberg.
El a spus ca a cerut Guvernului sa-si respecte angajamentul ca 80% din sumele suplimentare aprobate sa fie cheltuite exclusiv pentru investitii legate de aderare si sa se asigure ca banii care nu vor putea fi cheltuiti pe proiectele planificate nu vor fi realocati astfel incat sa poata stimula consumul. A doua "conditie" a fost ca Executivul sa se abtina de la finantarea deficitului prin emisiuni de euroobligatiuni care ar forta banca centrala sa sterilizeze sume si mai mari.
"Guvernul trebuie in mod categoric sa respecte aceste doua conditii daca vrea sa se incadreze in deficitul bugetar majorat. De asemenea, avem nevoie ca Guvernul sa se tina de planul stabilit de a nu mai aproba majorari salariale", a declarat guvernatorul BNR.
Isarescu vede doua riscuri principale legate de majorarea deficitului: primul ar fi ca echilibrul macroeconomic sa se inrautateasca pe zona deficitului extern si al inflatiei, iar al doilea s-ar putea materializa in cazul in care cresterea cheltuielilor guvernamentale s-ar produce prea repede, iar cheltuirea fondurilor s-ar dovedi ineficienta. "Trebuie prevenita irosirea banilor", a spus Isarescu.
Declaratiile sale de la Atena contrasteaza insa cu tonul intelegator afisat miercuri la Palatul Victoria, dupa intalnirea avuta cu premierul Calin Popescu-Tariceanu si ministrul finantelor, Sebastian Vladescu.
"Cei doi parametri ai rectificarii bugetare (n.r. cheltuirea banilor preponderent pe investitii si finantarea de pe piata interna) ne ajuta si pe noi, BNR, si Guvernul si ajuta in general Romania sa-si asume riscul unui deficit bugetar mai mare, printr-o capacitate mai inalta de a controla parametrii macroeconomici pe care ni i-am propus", afirma Isarescu dupa discutia de la Guvern. Alaturi de premier, guvernatorul a vorbit si despre "diminuarea riscului unei presiuni inflationiste suplimentare" si "atenuarea riscului unui deficit extern mai mare decat cel stabilit", dupa ce seful Executivului i-a promis ca majoritatea cheltuielilor bugetare suplimentare vor fi directionate spre investitii.
La Atena insa, Isarescu a declarat pentru Bloomberg ca decizia Guvernului ameninta sa alimenteze inflatia inaintea aderarii la Uniunea Europeana.
"Noi vom continua sa ne aparam obiectivul de dezinflatie si ca atare am trecut de la vorbe la fapte prin majorarea rezervelor minime obligatorii la lei, care reprezinta o masura extrem de puternica", a spus seful bancii centrale.
Isarescu a ajuns astfel in situatia de a incalca promisiunile repetate facute bancilor in privinta reducerii rezervelor minime obligatorii si in acelasi timp de a se dezice de indemnurile ca sistemul bancar sa acorde cat mai multe credite in lei, in loc sa tina lichiditatile la BNR si sa-i ingreuneze astfel efortul de sterilizare.
Rata rezervelor minime obligatorii la lei a urcat la 20% din pasivele in moneda nationala ale bancilor, indiferent de data atragerii surselor. "Am extras astfel din consum circa 600 mil. euro", spune guvernatorul.
Cheltuielile suplimentare aprobate de Guvern insumeaza insa echivalentul a circa 1,8 mld. euro, adica de trei ori mai mult.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
