Guvernatorul BNR Mugur Isarescu si ministrul finantelor Sebastian Vladescu sunt de acord ca starea economiei este buna, insa oficialul BNR are cateva amendamente.
"Economia a mers bine, cresterea a fost mai mare decat prognoza initiala (...), insa ca dupa un an agricol bun sa ai inca un an agricol bun este o probabilitate foarte scazuta", le-a spus ieri guvernatorul parlamentarilor din comisiile economice si de buget-finante, unde a fost audiat alaturi de Vladescu. "Daca o masina merge prea repede, exista riscul de accident", a adaugat el.
"De putine ori l-am auzit pe guvernator spunand ca economia merge bine, a mers bine in ultimii 5, 6, 7 ani, dar nu trebuie sa fim euforici", a replicat Vladescu.
"Masina merge, desi nu e foarte buna, si nici drumurile nu sunt foarte bune", a precizat ministrul.
Isarescu a enumerat in fata senatorilor si deputatilor din comisiile economice patru riscuri majore pentru continuarea dezinflatiei, incepand cu majorarea salariilor.
"Cresterea veniturilor este inevitabila, prin speranta anticipata si, as spune, prin nerabdarea legata de cresterea salariilor", a spus guvernatorul si a adaugat: alte posibile motive de ingrijorare - evolutia creditului, cheltuielile publice si deficitul contului curent.
Un al cincilea risc major pentru continuarea dezinflatiei este si datoria externa pe termen scurt, a remarcat fostul ministru PSD al finantelor, Mihai Tanasescu. El spune ca in 2004 nivelul datoriei externe era de 3 miliarde de euro, iar in prezent se ridica la 13 miliarde de euro.
Guvernatorul BNR a afirmat ca majorarea deficitului extern poate pune sub semnul intrebarii durabilitatea cresterii economice si a procesului de dezinflatie.
"Deteriorarea deficitului de cont curent pune sub semnul intrebarii durabilitatea celor doua procese, cresterea economica si dezinflatia. Pentru 2007 si 2008, principala procupare este ca aceste doua procese sa continue pe aceeasi linie, chiar daca exista factori de risc mai multi si mai periculosi", a afirmat Isarescu.
Oficialul bancii centrale a vorbit din nou despre scaderea capacitatii politicii monetare de a influenta evolutia creditului, odata cu liberalizarea totala a contului de capital. El le-a explicat parlamentarilor ca un deficit extern in crestere ar trebui sa duca la deprecierea monedei nationale, dar cererea de lei este inca foarte ridicata.
"De altfel, asta am vrut, ne-am dorit un leu puternic. Observam ca cererea de lei este inca foarte ridicata si mai mult decat compenseaza necesarul de valuta", a spus Isarescu.
El a recunoscut ca exista asteptari "uriase" si in ceea ce priveste cheltuielile publice, aratand totodata ca aceasta presiune face dificila chiar identificarea prioritatilor.
Guvernatorul sustine ca este esentiala continuarea trendurilor din anii anteriori in privinta cresterii economice si a preturilor de consum, chiar daca procesul de scadere a inflatiei va fi mai putin amplu.
Despre nevoia mentinerii unei dinamici temperate a salariilor a vorbit si ministrul finantelor, care a facut un apel catre Parlament sa fie alaturi de celelalte institutii in politicile de tinere sub control a cheltuielilor salariale, sustinand necesitatea corelarii politicilor monetare, fiscale si bugetare.
"Politicile salariale sunt un risc caruia trebuie sa-i facem fata cu totii. Fac apel catre Parlament sa ne fie alaturi in politicile de tinere sub control a cresterilor salariale. Exista o tendinta de sustinere a acestor cresteri, care nu vine intotdeauna de la Guvern", a spus Vladescu in fata comisiilor economice reunite din Camera Deputatilor si Senat.
El a mentionat ca toate autoritatile trebuie sa sustina o decizie comuna privind pachetele salariale, cu o viziune pe termen lung.
Ministrul a fost intrebat de parlamentari despre impactul pe care Fondul Proprietatea, inca nefunctional, il va avea asupra bugetului de stat.
Vladescu spune ca va exista un impact minor in buget, dar din cauza cheltuielilor inregistrate prin emiterea titlurilor de despagubire ar putea aparea presiuni de crestere a deficitului. Potrivit biroului de statistica al UE, Eurostat, emiterea titlurilor trebuie inregistrata drept cheltuiala bugetara, a explicat ministrul.
"Nu Fondul Proprietatea are impact in buget, ci titlul de despagubire emis de Agentia Nationala pentru Restituirea Proprietatilor", a spus Vladescu. Impactul va fi probabil de 0,1-0,3% din PIB, dar nu mai mult de 0,5% din PIB, a declarat Vladescu.
El a mai spus ca, potrivit unui proiect de ordonanta lansat in dezbatere de Ministerul Finantelor, despagubirile de mica valoare pentru persoanele indreptatite sa primeasca actiuni la Fondul Proprietatea vor fi achitate exclusiv sub forma de titluri de stat.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
