♦ Războiul de la graniţă distruge nu doar Ucraina, ci şi speranţa unei reveniri rapide a economiilor europene puse în genunchi de pandemie ♦ Pentru România, ca pentru toţi europenii, de altminteri, războiul înseamnă un business redus, inflaţie mare şi salarii care nu cresc, deci putere de cumpărare mai mică, şomaj mai mare, aşadar durere mai mare.
Instituţiile financiare îşi reduc semnificativ prognozele de creştere pentru Europa şi pentru România. Când măştile medicale cad de pe faţă, când oamenii se reîntorc la birouri după doi ani în care a trebuit să înghită constrângerile, când restaurantele, cinematografele, teatrele s-au deschis, când toţi se aşteptau la o revenire la viaţa de dinainte, iată un război cumplit în inima Europei, nemaîntâlnit de 77 de ani, care a adus o suferinţă cumplită şi a trimis în pribegie milioane de oameni şi care va împovăra economiile din jur. Creşterea PIB se reduce, salariile nu mai cresc, inflaţia va fi de două cifre.
Raiffeisen Bank şi-a redus prognoza de creştere economică a României de la 4,7% la 2,2%.
„Şi încă e bine“, spune Ionuţ Dumitru, economistul-şef al băncii. „Ne aşteptăm la o încetinire semnificativă a creşterii economice în perioada următoare. Ne-am revizuit prognoza de creştere economică de la 4,7% la 2,2% în 2022 şi de la 4,5% la 3% în 2023. Evoluţia economică este însă puternic condiţionată de evoluţia războiului din Ucraina, cu toate consecinţele sale. Situaţia este încă în dinamică şi perspectivele se pot deteriora mai mult.“
