Peste 75% din secţiile spitalelor din fiecare judeţ au un grad de utilizare mai mic decât cel standard (de 80%), existând şi secţii de chirurgie unde se realizează zece operaţii pe lună, a arătat Eugen Nicolăescu, ministrul sănătăţii, care a pus pe masă mai multe date ce arată haosul din sistemul sanitar.
Nicolăescu a dat exemplul mai multor spitale mici din ţară, unde „pe hârtie“ se realizează intervenţii mai complicate decât în marile centre, considerate de referinţă. Pentru a cuantifica complexitatea cazurilor rezolvate într-un spital se foloseşte un indice, care spre exemplu în oncologie este mai ridicat în cazul spitalului municipal din Caracal sau în cazul spitalului judeţean Slobozia decât în cel al Institutului Regional de Oncologie Iaşi (considerat un spital etalon în ţară). Ministrul a dat mai multe exemple din domenii precum neurologie, boli infecţioase, endocrinologie sau diabet zaharat.
„Ce înţelegeţi de aici, doamnelor şi domnilor manageri. Că furaţi şi o să rog Casa (Casa Naţională de Asigurări de Sănătate – n.red.) să vă facă verificarea şi să trimită Poliţia (…) Aceasta este situaţia. O aveţi de trei săptămâni şi dacă aveaţi un dram de corectitudine (…) aţi fi făcut corecţii, dar nu v-a interesat. Dar o să vă intereseze când vor veni organele de anchetă şi presa locală“, a mai spus Nicolăescu.
Ministrul nu a anunţat nicio demitere a unui manager în spitalele în care s-au constatat aceste nereguli. Ministerul Sănătăţii mai are în subordine 60 de spitale publice, restul fiind în ale administraţiei locale.
Demiterea unui manager de spital poate să fie o misiune imposibilă, aşa cum a arătat cazul recent al Spitalului de Urgenţă de la Ploieşti, unde nici ministrul, nici consiliul judeţean nu au putut să facă acest lucru, după ce s-au constatat nereguli grave, managerul dându-şi în final demisia.
„Nu am crezut că există atât de multă indiferenţă“
O videoconferinţă de ieri organizată de ministrul sănătăţii a degenerat după ce managerii de spitale nu au trimis planuri de reconfigurare a spitalelor, aşa cum ceruse în urmă cu trei săptămâni ministrul. Nicolăescu solicitase de la managerii de spitale un plan prin care să-şi adapteze numărul de paturi din fiecare secţie la necesarul unităţii (să ia paturi de la secţiile subutilizate şi să le ducă în secţiile în care este nevoie). Ministrul a spus că a primit 14-25 de propuneri, toate proaste. În România există peste 350 de spitale publice.
„A nu răspunde sau a răspunde altfel decât trebuie înseamnă că nu vă pasă şi ne obligaţi să luăm decizii în locul dumneavoastră, ceea ce vom face (…) Nu vreţi să vă implicaţi în nimic? Chiar nu vă interesează soarta acestor unităţi sanitare? E greu de înţeles şi este greu de acceptat“, a afirmat Nicolăescu. El a spus că face publice mai multe date spre „deliciul presei“, care reprezintă exemple că autorităţile nu au fost interesate atunci când au făcut planul de management.
„Sunt secţii de chirurgie în care se realizează 10 operaţii simple pe lună“, a spus ministrul. El a adăugat că rata de ocupare într-o secţie de spital ar trebui să fie de 80%, dar a arătat că există spitale orăşeneşti unde rata de ocupare este 40% pe endocrinologie sau de 33% pe oftalmologie. „Sunt foarte supărat pe dumneavoastră şi nu am crezut că există atât de multă indiferenţă. Poate ar trebui să vă gândiţi dacă mai staţi pe posturi, deoarece noi chiar vrem să facem reformă.“
Pachetul de bază, de la 1 aprilie
Videoconferinţa de ieri a fost organizată de minister pentru a prezenta managerilor de spital, directorilor caselor judeţene de sănătate, şefilor direcţiilor de sănătate publică, prefecţilor, medicilor, sindicatelor prevederile referitoare la spitale din noul pachet de bază ce urmează să fie aplicat din aprilie.
Prin acest pachet, spitalele, care cheltuiesc 30-35% din bugetul total pe care Sănătatea îl are la dispoziţie, vor fi degrevate de o mare parte din cazuri, ce vor fi preluate de ambulatoriu.
Noul pachet de bază prevede apariţia listelor de aşteptare pentru realizarea de operaţii în spitale, efectuarea acestora pe bază de programare, dar va include totodată criterii mai dure la internare şi o listă cu serviciile ce vor fi rezolvate obligatoriu prin ambulatoriu (sau prin spitalizare de scurtă durată).
Aproximativ 1 milion din cazurile de internare (cu durata mai mare de 24 de ore din secţiile de acuţi) puteau fi rezolvate prin intermediul ambulatoriului, arată o analiză a Ministerului Sănătăţii pe baza datelor din 2012, care stă la baza deciziei de a încuraja tratamentul prespitalicesc.
„Pe internare continuă trebuie să ajungă numai acele cazuri care nu se pot realiza prin sistemul prespitalicesc“, a precizat Nicolăescu.
Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 07.02.2014
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
