Pelerinii au pornit spre Şumuleu Ciuc cu câteva zile înainte, unii venind cu două trenuri de la Budapesta, dar şi cu autocare sau maşini personale.
Episcopul romano-catolic de Timişoara, Pal Joszef Csaba, a oficiat, sâmbătă, slujba religioasă de Rusalii la Sanctuarul Marian de la Şumuleu Ciuc, loc de pelerinaj catolic care, în urmă cu o săptămână, a fost vizitat şi de Papa Francisc.
„Fecioara Maria, patroana naţiunii maghiare, este fericită dacă copiii săi trăiesc în pace, se ajută reciproc şi sunt uniţi, vom fi admiraţi de lume dacă reuşim să fim împreună”, a spus înaltul prelat romano-catolic în predica ţinută în faţa pelerinilor.
Acesta a făcut o referire şi la situaţia de la Valea Uzului, despre care a subliniat că nu este vorba despre un conflict între două popoare, ci „un grup iresponsabil, aţâţat de alţii, a alimentat tensiunea”.
„Ne doare ce s-a întâmplat, acest caz cu sprijinul lui Dumnezeu se va rezolva, noi trebuie să ne păstrăm demnitatea de oameni şi de creştini”, a subliniat episcopul romano-catolic de Timişoara.
La rândul său, episcopul romano-catolic de Alba Iulia, Jakubinyi Gyorgy, a făcut referire la vizita Suveranului Pontif şi a spus că cinstirea Maicii Domnului ne ţine aproape unii de ceilalţi.
Printre persoanele care au asistat la slujbă s-au numărat preşedintele Ungariei, Ader Janos, şi vicepremierul Semjen Zsolt, şi alţi politicieni din Ungaria.
Slujbe religioase vor mai avea loc, duminică, în ziua de Rusalii, la Catedrala franciscană din Şumuleu Ciuc.
Pelerinajul Rusaliilor catolice de la Şumuleu Ciuc este considerat cel mai mare din Europa Centrală şi de Est şi îşi are originea în urmă cu aproape patru secole şi jumătate. În centrul pelerinajului se află Fecioara Maria, a cărei statuie a fost sculptată în lemn de tei între anii 1510 şi 1515 în stilul Renaşterii transilvănene de un artist anonim, fiind cea mai mare statuie făcătoare de minuni din lume.
Prima menţiune a statuii Maicii Domnului de la Şumuleu a părut în anul 1624, într-un inventar al bunurilor Mănăstririi şi Bisericii Franciscane, la care face referire istoricului franciscan Leonárd Losteiner, în însemnările sale din 1776-1777. Marea invazie turco-tătară din zona Ciucului, în 1661, a devastat şi incendiat complexul mănăstiresc de la Şumuleu şi Cetatea Miko (pe teritoriul actualului oraş Miercurea Ciuc), iar peste 10.000 de locuitori au pierit sau au fost luaţi în robie. Din altarul Maicii Domnului a fost salvată doar Statuia Fecioarei Maria care, după reconstruirea bisericii, în 1664, a fost aşezată pe altarul principal, alături de statuile Sfintelor Ecaterina şi Barbara. Potrivit unei legende, de atunci, în preajma unui pericol care ameninţă secuimea, faţa statuii se schimbă, iar rana de pe obraz, pricinuită de sabia unui tătar, sângerează. Sute de vindecări miraculoase şi de dorinţe împlinite sunt puse pe seama statuii Fecioarei Maria. Dovadă stau numeroase obiecte din metal, din aur şi din argint, donate de persoanele ale căror rugăciuni au primit ascultarea divină.
