Guvernul pregăteşte o nouă lege a salarizării în sistemul bugetar, iar angajaţii instituţiilor de stat ar urma să fie remuneraţi şi cu bonusuri pe bază de performanţă, potrivit unui document oficial citat de agenţia de presă Mediafax.
„Având în vedere multitudinea de forme de salarizare specifice fiecărui sector bugetar (învăţământ, sănătate, apărare, justiţie, poliţie, funcţie publică, sport, afaceri externe), se impune elaborarea unui proiect normativ prin care să se reglementeze salarizarea categoriilor de personal între o limită minimă şi o limită maximă, acordarea unei părţi variabile în funcţie de performanţele profesionale individuale şi încadrarea în cheltuielile de personal alocate fiecărui ordonator principal de credite“, se arată în document.
În forma actuală a legii, care stabileşte salariile bugetarilor pe o scală de la 1 la 15 (în care 1 este valoarea salariului minim pe economie şi cel mai mic salariu din sistem), se prevede o plafonare a primelor şi a sporurilor în cuantum de până la 30% din salariul de bază. Ar fi pentru prima oară când, printr-o lege de salarizare a bugetarilor, s-ar evalua performanţa angajaţilor asemenea practicilor din mediul privat. Până în prezent, „bonusurile“ luate de bugetari constau într-o serie de sporuri negociate la nivel de ramură (cum erau, de exemplu, celebrele sporuri de antenă sau de zâmbet etc.) şi aşa se face că în unele situaţii salariul unui ministru este mai jos decât cel al unui funcţionar, o realitate care de-a lungul vremii a fost criticată, inclusiv în mediile academice, pentru că ea nu este stimulativă nici pentru unii, nici pentru alţii.
Însă situaţia este şi mai interesantă când vine vorba de alte instituţii care în felul lor sunt independente, dar unde, până la urmă, salariile sunt plătite tot din bugetul consolidat, indiferent de regim, rang sau numele instituţiei. În această situaţie sunt instituţii precum CEC Bank, Eximbank, Banca Naţională, Autoritatea pentru Supraveghere Financiară sau companiile de stat precum este Tarom, unde managerii au salarii de zeci de mii de euro pe lună (chiar dacă în unele cazuri instituţiile au pierderi), dar pentru care legea salarizării nu se aplică.
Statul cheltuie în fiecare an peste 10 miliarde de euro cu salariile celor 1,2 milioane de bugetari, care ar fi trebuit să fie plătiţi după o grilă de salarizare în care cel mai mic salariu să fie de 800 de lei brut pe lună (coeficientul I pe grila de salarizare, care nu poate fi mai mic decât salariul minim pe economie), iar cel mai mare să fie calculat după coeficientul 15 şi să fie obţinut de preşedintele ţării.
Salariul mediu net în administraţia publică a fost de aproape 450 de euro în 2012, cu 22% mai mare decât salariul mediu net la întregii economii, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică.
Funcţionarii sunt cel mai bine plătiţi angajaţi de la stat, în medie, având în vedere că salariile medii nete ale angajaţilor din învăţământ şi din sănătate sunt de 300 de euro pe lună, adică cu o treime mai scăzute decât cele din administraţia publică.
Menirea legii salarizării era să rezolve anomaliile din sistem prin creşteri salariale, nu prin diminuări, astfel încât salariile mici să crească, iar cele mari să rămână la acelaşi nivel sau să crească mai puţin, pentru ca diferenţele să nu fie aşa de mari.
Oficial, explicaţia pentru eşecul aplicării legii salarizării în toată această perioadă este aceea că aceasta se aplică prin intermediul unor legi speciale anuale, prin care se stabilesc majorările salariilor de bază astfel încât să se realizeze trecerea de la valoarea acestora aflată în plată la valorile stabilite potrivit legii-cadru.
Însă până în prezent legea nu a putut fi aplicată din cauza altei legi, 118/2010, prin care s-au tăiat salariile bugetarilor cu 25%, iar Curtea Constituţională nu permitea să se facă noi majorări până când nu erau recuperate tăierile.
Deşi la finele anului trecut salariile bugetarilor au fost reîntregite, tot nu se va putea aplica legea salarizării anul acesta, pentru că o altă ordonanţă (OUG nr. 84/2012) arată că salariile în sectorul bugetar se menţin la nivelul lunii decembrie 2012.
Care sunt cele mai mari salarii ale şefilor din instituţiile de stat
Radu Gheţea, preşedintele CEC Bank
Salariu estimat: 20.000 – 30.000 de euro/lună
Radu Graţian Gheţea, bancherul care câştigă cel mai mare salariu din cadrul unei instituţii de stat, conduce CEC Bank din 2007, aflată pe locul patru în topul celor mai mari bănci locale anul trecut, cu active de 26,7 mld. lei şi o cotă de piaţă de 7,4%.
Salarii mari au şi vicepreşedinţii CEC – Andrei Liviu Stamatian (prim-vicepreşedinte), Mihaela Lucica Popa şi Mirela Iovu, care câştigă, în medie, între 8.000 şi 13.500 de euro lunar, potrivit declaraţiilor de avere publicate la Agenţia Naţională pentru Integritate.
Traian Halalai, preşedintele Eximbank
Salariu estimat: 20.000 – 26.000 euro/lună
Traian Halalai este preşedintele Eximbank din 2012, când Banca Naţională l-a autorizat să ocupe funcţia deţinută anterior de Ionuţ Costea, căruia nu i s-a mai prelungit mandatul. El conduce o bancă aflată anul trecut pe locul 21 (dintr-un total de 40 de bănci locale), cu active de 3,9 mld. lei şi o cotă de piaţă de 1%.
Un salariu mare ia şi Paul Ichim, vicepreşedinte al Eximbank, care încasează de la instituţia la care lucrează aproape câte 19.000 de euro lunar, potrivit declaraţiei sale de avere.
Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naţionale
Salariu estimat: 15.000 -16.000 de euro/lună
Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naţionale, are un salariu estimat de 16.000 de euro (valoarea acestuia nefiind publicată în declaraţia de avere). Vicepreşedinţii BNR câştigă, în medie, câte 13.000 de euro pe lună.
Dan Radu Ruşanu, preşedintele Autorităţii pentru Supraveghere Financiară
Salariu: 14.000 de euro/lună
Dan Radu Ruşanu, unul dintre liderii puternici ai PNL care a preluat şefia noii Autorităţi de Supraveghere Financiară (ASF), câştigă câte 14.000 de euro/lună. Autoritatea pe care o conduce Ruşanu preia sub administrare piaţa de asigurări, piaţa de pensii private şi piaţa de capital.
Edouard Heinzmann, CEO al Tarom
Salariu: 10.000 de euro/lună
Belgianul Christian Edouard Heinzmann, care a preluat în luna noiembrie a anului trecut conducerea operatorului aerian de stat Tarom, are un salariu lunar de 10.000 de euro net pe lună, acesta fiind cel mai bine plătit manager dintr-o companie de stat aflată în subordinea unui minister. Şi CFO-ul privat la Tarom, Michael Moriaty, câştigă câte 7.500 de euro net pe lună, în timp ce membrii consiliului de administraţie şi-au stabilit indemnizaţii nete lunare de câte 2.000 de euro pe lună.
Acest articol a apărut în ediţia tiparită a Ziarului Financiar din data de 08.07.2013
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
