Eveniment

Guvernul Ciolacu şi-a preluat atribuţiile fără probleme, dar durerile de cap abia acum încep

Preşedintele Klaus Iohannis şi premierul Marcel Ciolacu după depunerea jurământului la Cotroceni a acestuia din urmă.

Preşedintele Klaus Iohannis şi premierul Marcel Ciolacu după depunerea jurământului la Cotroceni a acestuia din urmă.

Autor: Iulian Anghel

16.06.2023, 00:00 809

Guvernul lui Marcel Ciolacu a primit în Parlament 290 de voturi pentru învestitură, faţă de 234 de voturi de câte avea nevoie. Miniştrii şi premierul au depus jurământul la Cotroceni şi, previzibil, fără tensiuni, avem un nou guvern, dar fără UDMR care a fost exclus de la guvernare.

Majoritatea în Parlament pentru noul guvern este una confortabilă, chiar şi fără UDMR. Dar situaţia nu este atât de confortabilă dincolo de zidurile groase şi gardurile înalte ale Casei Poporului, clădirea mamut construită de Nicolae Ceauşescu pentru sine şi pentru fidelii săi, acolo unde azi funcţionează Senatul şi Camera Deputaţilor.

Dacă fostul guvern le-a dat profesorilor tot ce au cerut, pentru ca aceştia să nu spargă nunta noului guvern, greul de acum începe. Medicii se pregătesc de grevă, iar, după ei, mârâie poliţiştii, ceferiştii şi ce-o mai veni. Veniturile bugetului sunt cu mult sub ceea ce a prevăzut Ministerul Finanţelor sub conducerea lui Adrian Câciu, mutat acum la Ministerul Investiţiilor şi al Fondurilor UE. Banii din PNRR nu vin iar cei care au venit deja (în jur de 6 miliarde de euro) zac necheltuiţi la Banca Naţională pentru că nu sunt proiecte aprobate pentru ei. Inflaţia nu a scăzut sub două cifre nici în mai, iar cei din sistemul de stat (cei din sistemul privat nu au ce face pentru că nu au sindicate) se îndreaptă spre guvern: păi vrem bani pentru veniturile ne-au scăzut cu 25-30%, în ultimii doi ani. Iar statul de unde să dea?

Veniturile scad ca urmare a încetinirii economice – 3% în acest an, crede noul guvern. Dar este puţin pentru toate nevoile. Aşa că totul se varsă în deficit şi în datorie. Chiar dacă datoria publică scade ca pondere în PIB, acest fapt este irelevant pentru că toate cheltuielile trebuie raportate nu la PIB, care nu are nicio legătură cu cheltuielile guvernului, ci la veniturile bugetului. Or, veniturile fiscale sunt la 27% din PIB faţă de o medie de 41% în UE. Şi atunci de unde bani şi pentru profesori şi pentru medici şi pentru poliţişti şi pentru ceferişti? Şi de unde bani pentru investiţii pentru că UE trimite în România bani mulţi, 11 miliarde de euro anul trecut, dar proiectele trebuie cofinanţate – adică trebuie să pui şi tu bani, acolo ceva, cât să nu pară că ai cerut pomană. Aşa că lipsurile se duc în deficite. Deficitul comercial a scăzut în prima parte a anului şi, pe cale de consecinţă, şi de de cont curent, dar asta doar pentru că a scăzut intensitatea consumului: consumul creşte, dar cu 2-3%, faţă de 12-13%, în anii din urmă. Dar deficitul fiscal nu coboară la limita aşteptată iar datoria publică creşte nominal, deşi scade ca pondere în PIB. Şi, din nou, PIB-ul nu are de-a face cu banii pe care guvernul îi are în buzunar.

Datoria publică a crescut cu 50 de miliarde de lei (10 miliarde de euro) în doar primele trei luni din an – şi este vorba doar de primele trei luni din an, nici măcar de jumătate de an. România are o datorie publică acum de 143 de miliarde de euro şi plăteşte doar dobânzi la aceste credite de opt miliarde de euro, anual, o sumă colosală pentru o ţară cu un PIB de 300 de miliarde de euro şi venituri la buget de 100 de miliarde de euro (incluzând aici şi fondurile UE). În aceste condiţii, nu prea-ţi vine chef de guvernare, dar dacă ai intrat în horă trebuie să joci.

Aşa că ce să zică şi preşedintele Iohannis? Ce să zică premierul Ciolacu?

În „Viţelul de aur“ al lui Ilf şi Petrov, un mare  şef de partid vine ca să taie panglica la inaugurarea unei staţii de tramvai şi în loc să vorbească de linie şi de tramvai începe: „Tovarăşi, situaţia internaţională este gravă!“ Klaus Iohannis, tot pe acolo.

„Dacă ar fi să descriu prima parte a acestui mandat al coaliţiei în câteva cuvinte, cred că ele ar putea să fie: seriozitate, stabilitate, securitate, eficienţă şi eficacitate. Vă felicit pentru depunerea jurământului şi vă doresc mult succes în noul mandat“, le-a spus şeful statului noilor/vechilor miniştri după depunerea jurământului, la Palatul Cotroceni.

Preşedintele Klaus Iohannis împreună cu fostul premier Nicolae Ciucă ajuns acum şef al Senatului, a doua poziţie politică în Stat.

 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO