Huliţi pentru că „au adus covidul în ţară“, detestaţi pentru că nu-şi plătesc taxele aici, dar „votează cu Iohannis“, ridiculizaţi pentru că se vând ca „sclavi“ pe moşiile de sparanghel ale altora, românii care lucrează în străinătate au fost, în primele opt luni din an (ultimele date), cei mai mari investitori „străini“ în România, cu sume duble faţă de cele aduse de investitorii străini.
Între ianuarie şi august 2020, românii care lucrează în străinătate au trimis celor de acasă 2,28 miliarde de euro, potrivit datelor Băncii Naţionale a României, prelucrate de ZF. Este o scădere de 13% faţă de primele opt luni din 2019 (2,62 mld. euro), dar este o scădere modestă, dacă ne gândim că, în această perioadă, Europa şi lumea au trecut printr-un şoc pe care generaţiile de astăzi nu l-au mai cunoscut.
Spre comparaţie, investiţiile străine directe (care includ şi creditele intragrup, adică împrumuturile acordate de companiile-mamă companiilor-fiice din România, dar care nu sunt participaţii la capital) au fost, la opt luni din an, de 1,4 mld. euro, în scădere cu 67% faţă de aceeaşi perioadă a lui 2019 (4,3 mld. euro). Fără creditele intragrup, investiţiile străine (participaţii la capital şi profit reinvestit) au fost de un miliard de euro, mai puţin de jumătate din remiteri.
Deficitul de cont curent al balanţei de plăţi a fost, între ianuarie şi august 2020 de 5,8 mld. euro, faţă de 7 miliarde de euro, sumă înregistrată în aceeaşi perioadă a anului precedent (minus 17%). Sigur că reducerea comerţului internaţional, pe fondul pandemiei, a avut un impact asupra acestui rezultat, chiar şi în situaţia în care deficitul comercial a crescut, în loc să scadă, cum se credea în primăvară. Însă cei aproape 2,3 mld. euro trimişi acasă de românii din străinătate şi-au adus aportul la menţinerea unui curs de schimb leu/euro stabil. Doar cu 2% s-a depreciat leul în faţa euro, din ianuarie până la finele lui octombrie.
Pentru comparaţia privind însemnătatea remiterilor, între ianuarie şi septembrie 2020, România a primit de la UE, fonduri structurale de 1,7 mld. euro. Toate fondurile, inclusiv cele pentru subvenţiile agricole, au fost de 4,9 miliarde de euro iar, scăzând contribuţia României, de 1,5 mld. euro în perioada amintită, rezultă un sold pozitiv de 3 mld. euro. Prin urmare, banii trimişi acasă de românii din străinătate sunt aproape de nivelul fondurilor nete primite de la UE.
În ultimii zece ani, românii din străinătate au trimis acasă 37,3 miliarde de euro, faţă de 34,5 miliarde de euro, cât au însemnat soldul investiţiilor străine, potrivit datelor BNR, prelucrate de ZF.
De asemenea, de la aderarea României la UE, la 1 ianuarie 2007, românii care au avut libertatea de a călători şi de a lucra în afara ţării au trimis acasă (până în august curent) 56,8 mld. euro. Sumele nete primite de România de la UE (sume primite minus contribuţia României la bugetul comunitar) au fost de 39,6 mld. euro, potrivit datelor Ministerului Finanţelor şi ale BNR.
De când Banca Naţională păstrează statisticile privind remiterile, adică din ianuarie 2005, românii din străinătate au trimis acasă 69 mld. euro. În 2005, întregul PIB al României a fost de 79 mld. euro, adică cu doar 10 miliarde de euro sub sumele pe care românii din străinătate le-au trimis acasă în ultimii 15 ani.
