Misiunea comună a FMI, Comisiei Europene şi Băncii Mondiale va începe astăzi a patra evaluare a acordului stand-by preventiv, fiind pentru prima dată după mai bine de doi ani de austeritate când oficialii instituţiilor internaţionale sunt "întâmpinaţi" de români în stradă, în mijlocul protestelor.
Cu ajutorul măsurilor dure de austeritate şi al rolului de "elev silitor în faţa FMI", România a reuşit în ultimii ani să-şi îmbunătăţească imaginea în ochii investitorilor şi ai agenţiilor de rating. Şi economia a reuşit anul trecut chiar să revină în teritoriul pozitiv după doi ani de recesiune. Însă, avansul statistic al PIB nu a ajuns să fie resimţit de români. Iar aura de stabilitate riscă să se evapore odată cu protestele care par să fie de neoprit.
FMI caracteriza până acum programele cu România ca fiind un succes de natură să readucă încrederea investitorilor în economie şi să mai alunge lipsa de încredere a populaţiei privind viitrul. Însă, românii nu şi-au recăpătat încrederea şi, în plus, sătui de măsurile de austeritate, au ieşit în stradă să-şi ceară drepturile.
"Mergând pe străzile Bucureştiului şi făcând comparaţie cu acum un an, doi în urmă, observ o ameliorare a activităţii economice. În loc să văd magazine care se închid, văd magazine care se deschid. Cred că există sentimentul că am trecut hopul", declara în noiembrie 2011 Jeffrey Franks, şeful misiunii de evaluare a FMI la emisiunea "După 20 de ani", de la Pro TV.
Rămâne de văzut ce constatări vor face de această dată, până la sfârşitul vizitei, în 6 februarie, reprezentanţii FMI şi ai Comisiei Europene "mergând pe străzile Bucureştiului" sau discutând cu autorităţile române, reprezentanţi ai partidelor politice, sindicate, organizaţii de business, bănci şi reprezentanţi ai societăţii civile.
În majoritatea ţărilor europene care au luat măsuri de austeritate fie din proprie iniţiativă, fie ca urmare a unor acorduri cu Uniunea Europeană şi FMI scena politică s-a schimbat radical anul trecut. În Irlanda, Portugalia şi Spania guvernul a fost schimbat în urma unor alegeri, în timp ce în Grecia premierul George Papandreou a demisionat din cauza presiunilor, soartă pe care a avut-o şi omologul său italian Silvio Berlusconi. Ambii au lăsat pe umerii unor experţi misiunea îndreptării economiei, tehnocraţii Lucas Papademos şi Mario Monti.
Evaluarea FMI ar trebui să fie pozitivă ţinând cont că majoritatea criteriilor au fost îndeplinite: ţinta de deficit bugetar a fost respectată, inflaţia a intrat în intervalul ţintit de BNR. Poate autorităţile române vor încerca şi vor reuşi să negocieze cu reprezentanţii misiunii FMI şi ai Comisiei Europene măsuri de natură să detensioneze situaţia.
Teoretic, nu se pune însă problema unor măsuri populiste precum majorarea pensiilor sau alte măsuri care să pună presiune asupra bugetului având în vedere că autorităţile române trebuie să reducă în acest an deficitul bugetar sub 3% din PIB (pe metodologia europeană, ESA).
Auspiciile pentru acest an nu sunt foarte favorabile având în vedere că la nivelul zonei euro contracţia pare să fi început din T4 2011.
Creşterea economică va încetini în acest an sub presiunea crizei datoriilor suverane, prognozele ajustate ale analiştilor mergând spre 0,5-1,5%. La deteriorarea perspectivelor de creştere economică în zona euro şi perspectivele încetinirii activităţii de creditare se adaugă şi efectul negativ mai mare din partea agriculturii - ca urmare a comparaţiei cu producţia agricolă de excepţie din 2011 şi a secetei dinspre finele anului.
Guvernul mizează pe o creştere economică de 1,8-2,3% în acest an.
Al nouălea acord pe care România l-a semnat anul trecut cu FMI şi CE, de tip preventiv, are pe agendă stimularea economiei prin reforme structurale şi atragerea unor investitori strategici pentru o serie de companii de stat. Rămâne de văzut dacă vor fi sau nu atraşi banii de la Fond şi de la Comisia Europeană având în vedere situaţia finanţelor publice şi contextul extern incert.
Pe durata acordului parafat în 2009 cu FMI, economia nu a reuşit să iasă din recesiune, iar companiile de stat au continuat să înregistreze pierderi uriaşe şi să genereze arierate. Iar economia a rămas în recesiune în 2009 şi 2010. Autorităţile au susţinut că vor asigura relansarea economiei, însă "reţeta" FMI de reducere a cheltuielilor bugetare a lăsat puţin spaţiu pentru investiţii publice.
Ce angajamente sunt în scrisoarea de intenţie şi în memorandumul tehnic
Reducerea anvelopei salariale sub 7,2% din PIB în 2012;
Creşterea prudentă a salariilor şi pensiilor în acest an, în cazul în care condiţiile economice vor permite;
Reducerea numărului de angajaţi în sectorul bugetar prin continuarea politicii de ocupare a unui singur post din şapte vacantate;
Arieratele companiilor de stat selectate trebuie să se reducă de la 15,9 mld. de lei la sfârşitul lunii decembrie 2011 la 5 mld. de lei în decembrie 2012;
BNR trebuie să informeze imediat FMI şi CE în cazul în care rezerva valutară se diminuează cu mai mult de 600 mil. euro sau dacă stocul rezervei scade sub pragul de 23 mld. de euro;
Banca centrală trebuie să raporteze lunar stocul datoriei externe pe termen scurt în cazul băncilor şi al companiilor;
Ministerul Finanţelor trebuie să informeze lunar FMI şi CE privind datoria publică.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
