Spaniolul Juan Fernandez-Ansola va fi noul reprezentant al FMI la Bucuresti, urmand sa-l inlocuiasca pe Graeme Justice, care isi incheie mandatul.
Ansola s-a ocupat in ultimii ani de relatia Fondului cu Slovenia si Slovacia, fiind seful misiunilor FMI de evaluare a celor doua tari.
Britanicul Graeme Justice si-a inceput mandatul in Romania in ianuarie 2003, dupa ce anterior lucrase in alte tari in tranzitie precum Brazilia si Ucraina.
In perioada in care Justice a fost reprezentant rezident al FMI la Bucuresti, Romania a dus pana la capat un acord stand-by semnat in 2001 si a deschis un acord stand-by de tip preventiv in iulie 2004.
In aceasta primavara, Guvernul a abandonat definitiv acordul de supraveghere preventiva care din punct de vedere formal se incheie in aceasta vara. Principalul motiv de ruptura a fost insistenta Fondului ca Romania sa duca o politica fiscala atat de stransa incat sa inregistreze deficit bugetar zero sau chiar excedent.
Daca in momentul in care partile inca negociau o posibila reluare a acordului deficitul bugetar aprobat de Guvern era de 0,5% din PIB, probabil ca acordul ar fi explodat pur si simplu acum cand Finantele intentioneaza sa duca deficitul la 2% din PIB.
In aceste conditii, relatia cu FMI urmeaza sa se reduca la asistenta tehnica pe care Fondul va continua sa o acorde autoritatilor, precum si la evaluarile periodice pe care institutia internationala o practica in cazul tuturor statelor membre.
In aceasta primavara a fost publicat cel mai recent raport de evaluare conform Articolului IV din statutul Fondului.
FMI continua sa recomande cresterea veniturilor bugetare, eventual prin majorarea unui impozit important precum TVA sau cota unica, pentru sustinerea cheltuielilor in crestere legate de integrare, de investitiile in infrastructura si de reforma sistemului de pensii.
Expertii Fondului sunt de acord ca Guvernul nu mai poate taia din cheltuieli pentru a tine deficitul bugetar sub control, pentru ca nu ar face decat sa genereze arierate. Ca si Comisia Europeana, FMI dezaproba insa adoptarea unei politici pro-ciclice de relaxare bugetara.
De asemenea, prudenta in majorarea salariilor din sectorul public este considerata cruciala pentru succesul procesului de reducere a inflatiei. Cresterea deficitului extern si incetinirea dezinflatiei in ciuda aprecierii consistente a leului sunt considerate doua motive importante de ingrijorare, FMI solicitand un sprijin mai mare din partea politicii fiscale, in conditiile in care politica monetara nu poate da singura rezultate sustenabile.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
