Perspectivele economice ale Romaniei raman pozitive, insa nu este loc de relaxare, avand in vedere decalajul mare fata de standardele de viata din UE si nici nu se poate miza pe continuarea confluentei de factori favorabili care au condus la performanta macroeconomica din 2006, apreciaza misiunea FMI la incheierea vizitei de evaluare anuala a Romaniei.
Expertii Fondului atrag atentia asupra riscului ca mediul extern sa devina dintr-o data volatil si impredictibil, asa cum tocmai s-a intamplat, si cu implicatii negative asupra pietelor romanesti.
"Probabil a fost vorba de turbulente provocate de reevaluari ale riscurilor din partea investitorilor. Este insa un avertisment ca mediul extern poate afecta orice economie, iar Romania, cu un deficit extern in continua crestere, trebuie sa-si evalueze in special politica fiscala in eventualitatea unor evolutii externe nefavorabile ale caror efecte s-ar cere atenuate", a declarat Emmanuel van der Mensbrugghe, seful misiunii FMI.
El a spus ca 2006 a fost un an excelent pentru Romania, iar pe termen scurt riscurile macroeconomice nu sunt mari. "Norul la orizont este cresterea deficitului extern, care a crescut de la 8,7% din PIB in 2005 la 10,3% in 2006, iar in 2007 poate atinge 12% din PIB", a afirmat Van der Mensbrugghe. De asemenea, oficialul Fondului a afirmat ca BNR este de felicitat pentru atingerea obiectivului de reducere a inflatiei, insa a insistat ca pentru continuarea dezinflatiei in 2007 este nevoie de mai mult sprijin din partea politicii fiscale si a celei salariale.
In acest punct, Mensbrugghe a revenit la una din evaluarile standard repetate de Fond in fiecare an in privinta constructiei bugetare: "veniturile sunt supraevaluate, iar cheltuielile subestimate".
Asa se face ca dupa socotelile FMI deficitul bugetar la care s-ar ajunge de fapt anul acesta ar fi de circa 3,7% din PIB fata de tinta oficiala de 2,8%, in conditiile unei supraestimari a veniturilor cu 0,6% din PIB si subestimarii cheltuielilor cu 0,3% din PIB. Pe de alta parte, Mensbrugghe a admis ca Guvernul este capabil sa ia masuri pentru ca deficitul sa nu treaca de 3% din PIB la sfarsitul anului.
Desi accepta ca salariile inca sunt mici in anumite sectoare bugetare, seful misiunii sustine ca nu sunt justificate majorari de 20%, in conditiile continuarii aprecierii leului si ale unei inflatii de 4-5%.
"In contrast cu majoritatea tarilor UE, care majoreaza salariile in sectorul public o singura data pe an, in Romania se fac si trei majorari intr-un an. Nu asa se ancoreaza asteptarile inflationiste." Oficialul FMI a spus ca in primul rand trebuie incurajata reforma in sectorul bugetar, pentru cresterea eficientei.
Una peste alta, FMI recomanda Guvernului incadrarea intr-un deficit bugetar de 1% din PIB, dupa ce in 2006 pleda pentru o tinta de 0,5% din PIB. In acelasi timp, seful misiunii spune ca Guvernul trebuie sa imbunatateasca infrastructura pentru ca sectorul privat sa-si poata mari capacitatile productive si a sustine implicit trendul de apreciere a leului.
"Asteptam in continuare un trend de apreciere a leului, insa ramane de vazut cat de lung. Aprecierea este necesara inclusiv pentru convergenta veniturilor cu nivelurile din UE, dar pentru a preveni deteriorarea perceptiei investitorilor straini, vedem necesara intarirea politicii fiscale", a afirmat Van der Mensbrugghe.
Prognozele macroeconomice ale FMI indica o crestere economica ceva mai mica de 7% in 2007, fata de 7,7% in 2006. Cat priveste inflatia, scenariul pesimist al Fondului prezice un derapaj pana la 5,5% din cauza cresterii cheltuielilor salariale.
Pe de alta parte, FMI considera ca dobanda actuala de politica monetara, situata la 8%, este adecvata, Van der Mensbrugghe afirmand ca este incurajatoare tendinta de reapropiere a dobanzii cu care BNR opereaza pe piata de dobanda nominala.
"BNR trebuie sa lucreze cu dobanda daca vrea reducerea cererii pentru credite. Masurile de tip administrativ au din ce in ce mai putina eficienta", a mai spus Van der Mensbrugghe.
FMI este de acord ca tinta pentru adoptarea euro in 2014 reprezinta o recunoastere pragmatica a constrangerilor economice, insa invoca riscul ca termenul relativ indepartat sa incurajeze o incetinire a reformelor necesare convergentei reale si nominale.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
