Cresterea salariului minim pe economie de la 330 la 390 de lei in 2007 nu este conforma cu obiectivul privind tinta de inflatie pentru anul viitor, spun expertii Fondului Monetar International (FMI).
"Fondul indeamna autoritatile romane sa aprobe cresteri moderate ale salariului minim si ale salariilor in societatile de stat", au declarat oficialii FMI, in cadrul concluziilor formulate dupa vizita in Romania.
Avand in vedere cresterea numarului de angajati in sectorul de stat, este nevoie de o revizuire atenta a politicii de recrutare, sustin analistii FMI. "Fondul sfatuieste autoritatile sa elaboreze o politica salariala in conformitate cu cerintele legate de o inflatie redusa si sa adere la angajamentele referitoare la o singura si moderata majorare in 2007, care sa fie inclusa in buget", au precizat reprezentantii Fondului.
In ceea ce priveste 2005 si 2006, FMI noteaza ca desi cresterea salariului minim a fost moderata, presiunile asupra cererii interne au crescut, o alta cauza fiind si majorarea numarului de salariati in sectorul public.
"Avansul semnificativ al angajatilor in sectorul de stat au accentuat presiunile asupra fondului total al salariilor bugetarilor, care este estimat sa creasca in acest an cu 32%, la 6% din PIB, fata de 5,4% in 2005 si 4,8% in 2004", se arata in document. Pentru sfarsitul acestui an, FMI prognozeaza un nivel al inflatiei de 5,7%, iar pentru 2007 de 6,4%.
Banca Nationala a Romaniei a stabilit pentru acest an o tinta a inflatiei de 5%, plus/minus un punct procentual, iar pentru 2007 de 4%, cu acelasi interval de variatie.
Nivelul ridicat al cererii si majorarea preturilor administrate, precum si intarzierea cu care sunt reflectate prevederile politicii monetare vor determina, probabil, depasirea tintei inflationiste in anul 2007, in cazul in care autoritatile nu actioneaza ferm si rapid pentru a consolida politica monetara, spune FMI.
"Atingerea obiectivului de inflatie in 2007 va presupune sprijin din partea politicii fiscale si cea a veniturilor. Tinta de inflatie este fezabila insa daca Guvernul va aplica masuri de relaxare fiscala, banca centrala se va confrunta cu o provocare grea - una in care procesul de dezinflatie va presupune o crestere agresiva a ratei dobanzii si, probabil, aprecierea rapida a monedei nationale, ceea ce ar putea avea consecinte asupra deficitului de cont curent", mentioneaza economistii Fondului.
Ei atrag atentia si asupra cresterii creditarii, afirmand ca imprumuturile in valuta incep sa avanseze din nou, in timp ce creditele in lei cunosc deja o dezvoltare accelerata.
"Convergenta reala cu celelalte state ale UE presupune dezvoltarea sectorului financiar. Insa, avand in vedere riscurile prudentiale, avansul rapid al creditarii poate majora distorisiunile actuale si poate creste vulnerabilitatile pe termen mediu", spun reprezentantii Fondului.
Saptamana trecuta, o delegatie a FMI s-a aflat in Romania, pentru primele discutii consultative cu autoritatile romane, dupa incetarea acordului stand-by.
La sfarsitul lunii octombrie a anului trecut, negocierile pentru continuarea acordului cu FMI, semnat in iulie 2004, au esuat, dupa ce autoritatile de la Bucuresti au respins solicitarile institutiei financiare.
Institutia financiara internationala a criticat politica bugetara a autoritatilor de la Bucuresti si a solicitat masuri de crestere a veniturilor si diminuarea cheltuielilor, pentru a diminua deficitul bugetar. Acordul stand-by a incetat, in mod formal, la 7 iulie 2006, iar relatia Romaniei cu FMI continua prin colaborari curente cu expertii institutiei.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
