România deţine resursele necesare pentru a trece peste contextul creat atât de situaţia pandemică, inflaţie şi războiul dintre Rusia şi Ucraina, însă trebuie să investească în fabrici de procesare a acestor resurse şi să creeze valoare adăugată, a spus Florian Libocor, economist-şef al BRD, prezent în cadrul videoconferinţei Matricea SWOT a economiei româneşti în 2022.
„Avem resurse suficiente, ceea ce trebuie să facem mai bine e să le procesăm. Aici putem da exemplu de la alimente, până la produse de alt gen. Este neplăcut pentru România să importe alimente, pentru că are materiile prime. Se întâmplă asta din cauza faptului că avem materie primă pe care o expoertăm şi nu o procesăm. Astfel, investiţiile în zona asta ar fi bine venite. Agricultura este cel mai volatil sector din PIB-ul României”, a spus Florian Libocor.
Alte declaraţii
Spaţiul fiscal, România nu are deloc. Dacă ne uităm la datoria publică, depinde cum o privim, e adevărat că e sub 60%, dar a avut o dinamică foarte mare în ultimii ani – mai ales în ultimii doi ani de pandemie-, ajungând la 50%, iar de aici sunt doar 10 procente şi poate să dureze nici şase luni – chiar mai puţin de şase luni - până ajungem la 60% din PIB.
Creşterea PIB-ului în 2022 - sunt sectoare economice care pot să perfomeze. Estimăm o creştere de 2,7% - 3,2% pentru acest an, dar în mod cel mai probabil creşterea PIB-ului va fi sub 3%. Acel 3,2% era un scenariu destul de optimist.
Inflaţia în T1 al acestui an nu va fi confortabilă, iar în T2 va fi şi mai puţin confortabilă. Am avut în vedere o creştere a inflaţiei, în primul semestru până într-un interval de 12-15%, ceea ce era puţin agreat acum o lună şi ceva în urmă, şi o revenire şi încheierea anului într-un interval de 8-10%. Pe mine, personal, nu m-a surprins acest 10,2% deşi mă aşteptam să apară doar luna viitoare trecerea la inflaţia cu două cifre. Observând preţurile în economie, în genere, cred că nu ar fi trebuit să surprindă pe nimeni.
Despre piaţa muncii – e tensionată, avem regiuni cu şomaj de 10% şi regiuni cu şomaj 0 unde e nevoie de oameni. Preponderent avem şonaj de peste 6%, dar trebuie să analizăm, pentru că majoritatea sunt femei care au rămas acasă să aibă grijă de familii.
Despre conflictul din Ucraina pot să spun că efectele negative sunt vizibile pe o scară geografică largă şi pe trei dimensiuni esenţiale – militară, socială – migrarea şi tranzitul refugiaţilor - şi economică – creştere a preţurilor.
În urmă cu o lună Fondul Monetar a spus că în urma conflictului dintre Rusia- Ucraina pot fi efecte negative mari la nivel global. Pe partea de expunere comercială, atât faţă de economia Rusiei şi a Ucrainei, România are un impact de până în 5 mld. dolari, ca procent e modic, prin urmare nu vedem decât un impact marginal care se va transmite preponderent pe canalul energiei şi gazului. Pentru mine e de înţeles până la un punct, dar apoi am semne de întrebare pentru că România are o capacitate naturală de generare a acestor produse – gaz şi energie - şi e de neînţeles modul în care preţurile s-au comportat în ultima perioadă. Trebuie să se facă lumină. E inadmisibil ca având resurse energetice şi de gaz să avem astfel de creşteri de preţuri.
