„Am identificat împreună cu firma producătoare un stoc de 300.000 de doze care va asigura necesarul până la sfârşitul acestui an (...) în aşa fel încât să putem recupera toate vaccinările antirujeolice care nu s-au făcut şi, în acelaşi timp, să putem să vaccinăm la timp copiii. De asemenea, demarăm şi acordul cadru pe patru ani pentru a asigura continuitate acestei măsuri“, a declarat Florian Bodog, citat de Mediafax. România se află în plină criză a vaccinurilor şi, deşi există statistici cu privire la numărul de nou-născuţi, dar şi raportări cu privire la cazurile de rujeolă, ministerul de resort nu a reuşit să asigure stocul necesar astfel încât copiii să fie imunizaţi la timp.
La jumătatea lunii aprilie erau înregistrate 4.793 de cazuri de rujeolă, iar o lună mai târziu, la data de 12 mai, numărul acestora a crescut cu încă 1.000 de cazuri, până la 5.728, arată datele Centrului Naţional de Supraveghere şi Control al Bolilor Transmisibile.
În 2015, ultimul an pentru care există date publice, în România erau 385.000 de copii cu vârsta până într-un an, din datele Institutului Naţional de Statistică, iar anual se nasc circa 180.000 -190.000 de copii, potrivit aceleiaşi surse. Din datele recente, 25 de copii au murit din cauza rujeolei în judeţele Timiş, Arad, Dolj şi Caraş-Severin, iar Direcţiile de Sănătate Publică din zece judeţe au semnalat la începutul lunii martie lipsa vaccinului antihepatic B, care ar trebui administrat nou-născuţilor în primele 24 de ore de viaţă.
Autorităţile din sănătate au anunţat de la lună la lună achiziţia de noi doze de vaccin, în timp ce producătorii anunţau renunţarea la autorizaţia de punere pe piaţă pentru mai multe vaccinuri. „Vaccinul hexavalent va fi disponibil la începutul lunii aprilie“, spunea ministrul sănătăţii la finalul lui martie, fără să precizeze exact data sau modalitatea prin care dozele de vaccin vor fi aduse în România.
La finalul lunii aprilie, Ziarul Financiar scria despre cele 3.900 de vaccinuri Priorix împotriva rujeolei care luau calea exportului paralel în timp ce numărul cazurilor de copii pentru care exista confirmarea de rujeolă creşteau.
Săptămâna trecută Comisia Europeană a aprobat suspendarea temporară a exportului paralel al vaccinului ROR (împotriva rubeolei, oreionului şi rujeolei), după ce Ministerul Sănătăţii a solicitat blocarea fenomenului de export intracomunitar pentru acest produs. Exportul paralel este un fenomen legal prin care medicamentele cu preţ mai mic în România pleacă spre pieţele externe pentru un preţ mai mare, însă cu obligativitatea asigurării necesarului de medicamente pacienţilor români. Recent, ZF a scris despre un contract în valoare de un milion de euro între Ministerul Sănătăţii şi Farmexpert, al doilea jucător din piaţa de distribuţie, pentru aducerea în ţară a unui număr de 109.000 de doze de vaccin ROR, urmând ca până la sfârşitul lunii mai aceste doze să ajungă la direcţiile de sănătate publică şi, ulterior, în cabinetele medicilor de familie.
Potrivit informaţiilor ZF, circuitul unui vaccin din schema naţională de imunizare nu este securizat până în cabinetul medicului de familie, în contextul în care medicii de familie merg cu genţile frigorifice pentru a prelua dozele de vaccin de la DSP-urile de care aparţin.
În România, rata de vaccinare pentru principalele vaccinuri incluse în programul de imunizare se situează la 88%, cele mai scăzute valori fiind pentru vaccinul rujeolă-rubeolă-oreion şi vaccinul diftero-tetanic, arată ultimele date publicate pe site-ul Societăţii Române de Microbiologie.
Oficialii Ministerului Sănătăţii nu au transmis date cu privire la rata de vaccinare în România.
