„Preşedintele Putin a avut drept obiectiv declarat al invaziei Ucrainei să aibă de-a face mai puţin cu NATO. A obţinut însă opusul. Finlanda astăzi, şi în curând şi Suedia vor deveni şi ele membre cu drepturi depline ale Alianţei", a spus Jens Stoltenberg secretarul general al NATO cu puţină vreme înainte ca aderarea Finlandei să devină oficială, chiar în ziua în care Alianţa militară Nord Atlantică a împlinit 74 de ani de la înfiinţare.
Bugetul de apărare al NATO (SUA plus UE) este de 1.000 de miliarde de dolari anual. Al Rusiei este de 60 de miliarde de dolari.
Ruşii au spus iniţial că le este indiferent dacă Finlanda şi Suedia aderă la NATO (Suedia nu este incă membru din cauza opoziţiei Ungariei şi a Turciei), dar ieri au susţinut că-şi vor masa trupe suplimentare la graniţa Finlandei.
Purtătorul de cuvânt al lui Vladimir Putin, Dmitri Peskov: „Aceasta este o nouă escaladare a situaţiei. Extinderea NATO este o intruziune în securitatea noastră şi un atac la intereselor naţionale ale Federaţiei Ruse. Asta ne obligă să luăm contramăsuri pentru a ne asigura propria securitate şi tactic şi strategic”.
Aderarea Finlandei întăreşte NATO la Marea Baltică. Dar flancul NATO la Marea Neagră are nevoie de mai multă susţinere. Preşedintele Klaus Iohannis a cerut luni, după întâlnirea de la Bucureşti cu cancelarul german Olaf Scholz o prezenţă mai mare a NATO la Marea Neagră, punctul cel mai fierbinte al Europei, în acest moment. Rusia a anunţat că-şi mută din armele nucleare în Belarus, adică mai aproape de graniţele NATO. România şi-a crescut cheltuielile militare la 2,5% din PIB. Cele ale Poloniei au ajuns la 4% din PIB. Războiul din Ucraina a adus Europa cu picioarele pe pământ. Europa îşi dă seama, târziu, că pacea veşnică nu există şi, dacă vrei pace, trebuie să te pregăteşti de război.
