Ministerul Finanţelor anticipează că atât băncile şi companiile, cât şi populaţia vor avea câştiguri mai mari în anii următori şi vor „ajuta“ bugetul mai mult decât în 2013, în condiţiile în care economia urmează să crească până în 2017 cu un ritm mediu estimat la aproximativ 3%.
De la bănci, bugetul aşteaptă anul viitor 63 mil. lei, dublu faţă de 2013, iar de la companii 11,3 mld. lei, cu jumătate de miliard de lei peste nivelul din acest an. Iar sumele colectate din taxarea veniturilor ar urma să crească cu circa un miliard de lei în 2014, la 23,7 mld. lei. Trendul încasărilor bugetare din aceste impozite va fi ascendent până în 2017, potrivit unei anexe la proiectul la buget pentru 2014, care include estimări până în 2017. În primele nouă luni ale anului 2013 veniturile bugetare totale au fost sub nivelul prognozat de Ministerul Finanţelor, iar unul dintre factorii care au determinat nivelul mai redus al sumelor colectate, invocat de oficialii guvernamentali, a fost reducerea încasărilor de la sectorul bancar.
De la BNR şi sistemul bancar Finanţele aşteptau mai mult de 1 mld. lei şi au primit circa 16 mil. lei în primele nouă luni în contul impozitului pe profit, de 18 ori mai puţin decât în aceeaşi perioadă din 2012. BNR a revenit în acest an pe pierdere, după şase ani în care a făcut profit. Anul trecut, sumele virate la buget de BNR din veniturile nete au depăşit nivelul prognozat de Ministerul Finanţelor, ajungând la 1,33 mld. lei, banca centrală fiind în topul celor mai mari plătitori de taxe la buget. Banca centrală este obligată, potrivit legii, să vireze către bugetul de stat 80% din veniturile nete înregistrate.
Ce sume va primi bugetul de la sectorul bancar
Anul viitor băncile vor aduce la buget aproape 63 mil. lei, de două ori mai mult faţă de nivelul revizuit la a doua rectificare din 2013, iar sumele colectate din taxarea profiturilor băncilor vor avea un trend ascendent în următorii ani urmând să ajungă la 73,4 mil. lei în 2017. Deşi în creştere, sumele care vor fi virate de instituţiile de credit la buget vor fi de 5-6 ori mai mici decât cele plătite în ultimii ani.
Criza economică şi problemele de eficienţă au provocat pierderi pentru aproximativ jumătate din cele 42 de bănci de pe piaţă. Profitabilitatea băncilor a fost afectată de creşterea puternică a cheltuielilor cu provizioanele făcute în contul creditelor care au înregistrat probleme la plata ratelor. Impozitul pe profit plătit de bănci în ultimii şase ani, de când s-a introdus sistemul plăţilor anticipate, a oscilat între 300 mil. lei şi 1,2 mld. lei. În ultimii trei ani sumele plătite de bănci la buget în contul impozitului pe profit au variat în intervalul 300-400 mil. lei, după vârful de 1,2 mld. lei atins în 2009. Anul trecut bugetul a încasat aproape 370 mil. lei de la instituţiile de credit în contul impozitului pe profit. În luna septembrie 2013 sistemul bancar a înregistrat o pierdere de 61 mil. lei, odată cu reclasificarea unor credite restructurate, dar s-a menţinut la nouă luni pe un câştig cumulat de 1,46 mld. lei.
Conform Codului fiscal, băncile au începând din 2007 obligaţia de a plăti impozit pe profit anual, cu plăţi anticipate efectuate trimestrial, actualizate cu indicele de inflaţie estimat cu ocazia elaborării bugetului iniţial al anului pentru care se fac plăţile anticipate. Astfel, trimestrial se plăteşte o pătrime din impozitul pe profit datorat pentru anul precedent. Suma plătită de bănci în 2013 la buget reprezintă impozitele anticipate aferente profiturilor din 2012.
Impozitele pe profit plătite de bănci au reprezentat în majoritatea anilor din intervalul 2007-2012 aproximativ 3% din impozitul pe profitul total, în timp ce în 2009 ponderea a urcat la peste 11%.
În primele nouă luni din 2013 impozitele plătite de bănci au reprezentat doar 0,2% din impozitul pe profitul total.
Câţi bani vor vira companiile la buget
Ministerul Finanţelor speră că firmele vor raporta profituri mai mari şi, implicit, vor ajunge la buget sume mai mari din impozitarea acestor câştiguri.
De la companii, Finanţele se aşteaptă să încaseze anul viitor 11,3 mld. lei, în uşoară creştere faţă de impozitele pe profit anticipate pentru acest an, de 10,7 mld. lei. Sumele plătite de companii la buget în contul impozitului pe profit vor continua să crească urmând să atingă în 2017 nivelul de 13, 2 mld. lei.
Până acum redresarea economiei a fost lentă, iar numărul firmelor care au intrat în insolvenţă în primele nouă luni ale anului 2013 a crescut cu aproape 6%, la 20.220, încasările totale din impozitul pe profit fiind în declin faţă de anul trecut.
Anul viitor PIB-ul ar urma să avanseze cu 2,2%, iar pentru perioada 2015-2017 Finanţele estimează că economia ìîşi va relua creşterea susţinutăî cu un ritm mediu anual de 2,9%. Cererea internă va fi motorul creşterii economice, în viziunea Finanţelor, iar investiţiile vor creşte cu un ritm mediu anual de 6,5%.
Pe ansamblul primelor nouă luni din 2013 sumele totale colectate la buget din impozitul pe profit au ajuns la circa 8 mld. lei, în scădere cu 1,3% faţă de încasările din aceeaşi perioadă a anului 2012, cea mai mare parte a sumelor reprezentând viramente de la companii. Dacă în cazul băncilor vorbim de plăţi anticipate aferente rezultatelor financiare din 2012, câştigurile raportate de companii reflectă realitatea din acest an.
Vor creşte sumele încasate din taxarea veniturilor
În privinţa sumelor colectate din impozitele pe venit, speranţele Finanţelor sunt chiar mai mari.
Pentru anii 2014, 2015, 2016 si 2017 este estimată o creştere a încasărilor din taxarea veniturilor cu câte un miliard de lei pe an, în medie.
Sumele colectate din impozitele pe venit vor ajunge în 2017 până la nivelul de 27,8 mld. lei, în creştere cu circa 23% faţă de nivelul estimat pentru 2013.
La nivelul bugetului consolidat, Guvernul mizează anul viitor pe creşterea veniturilor cu 3,6% faţă de nivelul programat iniţial pentru 2013 şi cu circa 5% peste nivelul încasărilor stabilit după a doua rectificare din acest an, în scenariul unei creşteri economice pozitive de 2,2%. Veniturile bugetului consolidat sunt estimate pentru 2014 la 216,8 mld. lei, iar ponderea veniturilor bugetare în PIB va rămâne constantă la 32,9%.
Aceasta este cea mai conservatoare proiecţie a veniturilor bugetare şi este în linie cu estimările FMI, după ce în ultimii ani guvernele au prognozat încasări mult mai mari comparativ cu veniturile din anul precedent, fiind nevoiţi să le ajusteze apoi la rectificare.
Premierul Victor Ponta a afirmat că a discutat, vineri, cu preşedintele Comisiei Europene (CE), Jose Manuel Barroso, despre posibilitatea ca România să obţină „o clauză de investiţii“ la deficitul acceptat de CE, pentru a putea folosi bani suplimentari la proiecte de infrastructură. El a precizat că a abordat această temă pornind de la datele prezentate de Eurostat privind creşterea economică a României. Clauza de investiţii reprezintă valoarea cofinanţării naţionale pentru fondurile structurale şi de coeziune, cu excepţia fondurilor UE pentru agricultură.
Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 18.11.2013
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
