Principalele obiective ale Ministerului Finanţelor Publice în administrarea datoriei publice guvernamentale pentru perioada 2017-2019 sunt: dezvoltarea pieţei interne a titlurilor de stat, limitarea riscurilor asociate portofoliului datoriei publice guvernamentale şi asigurarea necesarului de finanţare a administraţiei publice centrale, pe fondul minimizării costurilor pe termen mediu şi lung.
Ministerul Finanţelor Publice decide selectarea surselor de finanţare şi a momentelor de emisiune în funcţie de cadrul macroeconomic şi de evoluţiile pieţelor financiare. În prezent, rezerva în valută este de circa 6,3 miliarde de euro şi este pusă la dispoziţia Trezoreriei Statului în scop prudenţial, pentru a limita riscul de refinanţare.
Dezvoltarea pieţei interne a titlurilor de stat este un obiectiv strategic şi urmăreşte creşterea eficienţei acestui segment, îmbunătăţirea lichidităţii şi diversificarea bazei de investitori. Pentru creşterea accesibilităţii persoanelor fizice la cumpărarea titlurilor de stat, se va introduce Programul Tezaur, prin intermediul căruia populaţia va putea subscrie certificate de trezorerie la unităţile teritoriale ale Trezoreriei Statului, şi se va continua Programul FIDELIS de emisiuni de titluri de stat pentru populaţie prin intermediul pieţei bursiere, se arată într-un comunicat al Ministerului Finanţelor.
În perioada 2017-2019, România îşi va acoperi necesităţile de finanţare prin emisiuni de titluri de stat lansate pe piaţa internă, prin emiterea de euroobligaţiuni pe pieţele internaţionale de capital şi, în completare, prin contractarea de împrumuturi externe de la creditori oficiali (instituţii financiare internaţionale), în condiţii avantajoase pentru statul român.
Conform documentului postat pe site-ul Ministerului Finanţelor, următoarele principii vor sta la baza deciziilor de finanţare în perioada 2017-2019:
- Finanţarea netă preponderent în monedă naţională, care să faciliteze în continuare dezvoltarea pieţei interne a titlurilor de stat şi totodată să sprijine diminuarea expunerii la riscul valutar ţinând cont în acelaşi timp de capacitatea de absorbţie a pieţei interne, şi, în general de cererea pentru instrumentele de datorie în lei.
- Realizarea unui profil cât mai uniform al rambursării datoriei, evitând pe cât posibil concentrarea rambursărilor de rate de capital/refinanţărilor de titluri de stat pe termen scurt.
- Atenuarea riscului de refinanţare şi a riscului de lichiditate prin menţinerea unei reserve în valută şi eventual prin alte instrumente în funcţie de condiţiile şi termenii acestora.
- Menţinerea prezenţei pe pieţele internaţionale de capital prin emisiuni de euroobligaţiuni predominant în euro si accesarea oportunistă a pieţelor internaţionale de capital în dolari americani sau în alte valute, avându-se în vedere extinderea maturităţii medii a portofoliului de datorie guvernamentală, precum şi raportul cost/risc asociat acesteia şi diversificarea bazei investiţionale.
- În procesul de finanţare externă se va avea în vedere contractarea de datorie preponderent în euro.
- Emisiunile pe piaţa internă în euro vor fi avute în vedere doar în contextul cererii specifice exprimate de investitorii locali în lipsa unor instrumente alternative de plasament, în condiţiile unui raport maturitate/cost avantajos.
- Menţinerea sub control a expunerii la riscul de rată de dobândă prin limitarea ponderii datoriei care îsi modifică rata dobânzii într-un an si a perioadei medii până la următoarea modificare a ratei de dobândă pentru întregul portofoliu de datorie.
- Utilizarea instrumentelor de finanţare oferite de către instituţiile financiare international avându-se în vedere termenii şi condiţiile avantajoase oferite de acestea.
