România continuă să utilizeze mai intens factorul muncă în procesul de producţie, în comparaţie cu Ungaria şi Polonia, precum şi faţă de media Uniunii Europene (UE), arată o analiză a Băncii Naţionale a României (BNR), publicată în „Buletinul lunar” din august 2018, nr. 298.
În structura costurilor de producţie din agricultură, ponderea muncii s-a redus în România de la 37% în 2010 şi 38% în 2013 la 35% în 2016, potrivit calculelor BNR pe baza datelor de la Eurostat şi Farm Accountancy Data Network (FADN).
În schimb, această pondere a scăzut în Polonia de la 29% în 2010, la 27% în 2013 şi 26% în 2016, în timp ce în Ungaria a rămas constantă la 18%, iar media UE s-a redus de la 27% în 2010, la 25% în 2013 şi 21% în 2016.
În aceeaşi perioadă, ponderea pământului a rămas, în medie, aproape aceeaşi în structura costurilor de producţie: în România, de la 5% în 2010, la 6% în 2013 şi în 2016; în Ungaria de la 6% în 2010 la 7% în 2013 şi 2016; în UE, de la 6% în 2010 şi 2013 la 5% în 2016; în Polonia de 3%, în toţi anii.
În acelaşi timp, ponderea capitalului în structura cheltuielilor a crescut, cu excepţia Ungariei, unde de la 16% în 2010 a scăzut la 14% în 2013, dar a revenit la 16% în 2016. În România, capitalul a urcat de la 12% pondere în cheltuielile de producţie din 2010 la 14% în 2013, până la 20% în 2016.
În Polonia, capitalul reprezenta 22% din costurile de producţie din 2010, după care a urcat la 24% în 2013 şi 31% în 2016. În acelaşi timp, în UE, acesta reprezenta 24% din cheltuielile de producţie în 2010, 25% în 2013, după care a accelerat până la 37% în 2016.
În paralel, consumul intermediar, ca pondere în costurile de producţie, s-a redus pentru majoritatea fermelor din pieţele citate. Consumul intermediar a scăzut în România de la 45% în 2010 la 42% în 2013 şi până la 38% în 2016, în Polonia de la 46% în 2010 şi 2013 la 40% în 2016, iar în UE de la 43% în 2010 şi 44% în 2013 la 37% în 2016. Excepţie face Ungaria, unde ponderea consumului intermediar a ajuns să reprezinte de la 60% în 2010 la 61% în 2013 până la 59% în 2016.
BNR a utilizat, în analiza citată, indicatori furnizaţi de Conturile Economice din Agricultură, calculaţi în linie cu metodologia Conturilor Economice Naţionale (ESA 2010). Datele la nivel de fermă au fost preluate din două baze de date furnizate de Comisia Europeană, respectiv ancheta structurală exhaustivă realizată din trei în trei ani, denumită Farm Structural Survey (FSS) şi Sondajul Farm Accountancy Data Network (FADN).
Acesta din urmă încorporează doar fermele ce depăşesc pragul anual al producţiei (exprimată în euro) necesar pentru a fi considerate viabile din punct de vedere economic. În cazul României, acesta este de 2.000 de euro, iar pentru Ungaria şi Polonia de 4.000 de euro. FADN acoperă 31% din numărul de ferme româneşti, 21% din cele ungureşti, respectiv 52% pentru sectorul agricol polonez, acestea fiind responsabile pentru 86% din producţia agricolă totală a României, respectiv 93% în cazul Ungariei şi 94% în cel al Poloniei, pentru anul 2013.
