Rata de ocupare a persoanelor cu vârsta cuprinsă între 20 şi 64 de ani a scăzut cu 0,1 puncte procentuale în 2020 faţă de anul 2019.
România a avut o rată de ocupare a persoanelor cu vârsta cuprinsă între 20 şi 64 de ani de aproape 71% în 2020, în scădere cu 0,1 puncte procentuale, conform datelor de la Eurostat, oficiul european de statistică.
Rata de ocupare a României a fost printre cele mai mici din Uniunea Europeană, întrecând doar cinci state, respectiv Belgia, Croaţia, Spania, Italia şi Grecia.
„În 2020, piaţa forţei de muncă din Uniunea Europeană a fost puternic afectată de pandemia de COVID-19. Rata de ocupare a persoanelor cu vârste cuprinse între 20 şi 64 de ani a scăzut la 72,4%, în scădere cu 0,7 puncte procentuale (pp) faţă de 2019. Rata de ocupare a bărbaţilor din acea grupă de vârstă a fost de 78,1%, în scădere de la 79,0% în 2019.
Ocuparea forţei de muncă pentru femei a fost de 66,8%, în scădere de la 67,3%. Această evoluţie a condus la o scădere suplimentară a decalajului de ocupare a sexelor, la 11,3 pp, comparativ cu 11,7 pp în 2019”, a scris Eurostat. Toate statele membre ale UE, cu excepţia a trei dintre ele, au înregistrat o scădere a ratei ocupării forţei de muncă între 2019 şi 2020.
Suedia a înregistrat cea mai mare rată a ocupării forţei de muncă, la 80,8%, în timp ce cea mai mică a fost observată în Grecia, cu 61,1%.
Cele mai mari scăderi ale ratei ocupării forţei de muncă între 2019 şi 2020 s-au înregistrat în Spania (-2,3 pp la 65,7%), Irlanda (-1,7 pp la 73,4%) şi Bulgaria (-1,6 pp la 73,4%). Creşterile au fost observate în Malta (plus 0,6 pp la 77,4%), Polonia (plus 0,6 pp la 73,6%) şi Croaţia (plus 0,2 pp la 66,9%).
„Începând cu primul trimestru al anului 2020, piaţa muncii a fost afectată de măsurile luate de statele membre ale UE pentru a limita răspândirea COVID-19. Unele dintre aceste măsuri au avut un efect direct sau indirect asupra numărului de ore de lucru ale persoanelor angajate”, scrie Eurostat.
În UE, în cel de-al patrulea trimestru al anului 2020, indicele total al orelor reale lucrate la locul de muncă principal a scăzut la 96,8 puncte de indice de la 101,8 puncte de indice cu un an mai devreme. Aceasta corespunde unei scăderi de -5,0 puncte. Indicele este calculat folosind anul 2006 ca referinţă, cu o valoare de 100 de puncte. O scădere mai semnificativă a fost observată în al doilea trimestru al anului 2020, când indicele a scăzut la cel mai scăzut nivel de 85,9 puncte ale indicelui (un declin total de -15,9 puncte) înainte de a creşte din nou în trimestrul următor.
Dintre diferitele grupuri de ocupaţie, lucrătorii din servicii şi vânzări au înregistrat cele mai mari scăderi ale numărului de ore de lucru în toate cele patru trimestre ale anului 2020 comparativ cu acelaşi trimestru din 2019. Mai exact, la nivelul UE, programul de lucru al lucrătorilor din acest grup de ocupaţie a scăzut cu 8,5% în primul trimestru al anului 2020 comparativ cu acelaşi trimestru din 2019, cu 28,7% în al doilea trimestru, şi cu 7,7% şi 16,2% în trimestrele trei şi respectiv patru.
La nivel de ţară, toate statele membre ale UE au înregistrat scăderi ale numărului de ore de lucru pentru lucrătorii de servicii şi vânzări în cel de-al patrulea trimestru al anului 2020, comparativ cu acelaşi trimestru al anului precedent.
Singurele excepţii au fost Luxemburg şi România, unde s-a înregistrat o creştere raportată în primul trimestru al anului 2020 (plus 7,8%, respectiv plus 2,1%), precum şi Danemarca şi Estonia, care au raportat creşteri de 0,5% şi respectiv 1,5% în al treilea trimestru.
