"Nu cred că un om cu experienţă poate să spună că pot să fie evitate crizele financiare. Ele pot să fie minimalizate, lucrezi cu riscuri, cu vulnerabilităţi. Sistemul financiar investeşte în viitor. Cine ştie ce se va întâmpla? Sistemul financiar îşi asumă riscuri, provizionează riscurile. Este imposibil ca sistemul financiar să nu rămână în «offside». Important este ca băncile să aibă provizioane."
De fapt, Isărescu a pus în discuţie necesitatea existenţei unor politici şi instituţii publice care să facă faţă pieţelor libere, care nu întotdeauna aduc rezultate bune pentru societate. Dacă există guvernanţă economică, un ansamblu independent de politica guvernului, atunci riscul unor derapaje este mult mai mic, iar crizele nu se manifestă cu o asemenea violenţă.
"Lumea aşteaptă să-i rezolve cineva problemele, iar acel cineva nu există. Am ajuns în cazuri în care guvernele spun că nu mai au instrumente, pârghii prin care să rezolve anumite situaţii. În cealaltă parte, căutăm rezolvarea la guvernanţă. Între guvernare politică şi guvernanţă economică sunt suprapuneri, în final se reunesc, dar nu se suprapun în totalitate. Există suficientă «diferenţă specifică» care să dea substanţă guvernanţei economice. Dacă ne limităm la guvernare, alimentăm nostalgia că era mai bine în trecut. Guvernanţa se va impune."
Paul Dobrescu, rectorul SNSPA, a afirmat că fiecare ţară trebuie să dezvolte anticorpii săi de luptă împotriva crizei, să iniţieze politici care să o protejeze sau măcar să diminueze riscurile şi efectele negative. "Între multele lucruri care ar putea fi spuse în această privinţă, am dori să menţionăm doar unul: utilitatea inexistenţei unei mari bănci româneşti care să fie conectată nu cu ceea ce se întâmplă în Grecia, Austria sau Italia, ci cu cerinţele şi presiunile vieţii economice din România", a menţionat Dobrescu.
Din ce în ce mai mulţi economişti români şi chiar bancheri readuc în discuţie faptul că statul nu are o bancă comercială puternică autohtonă prin care să poată influenţa economia în această perioadă de criză. 80% din sistemul bancar românesc este controlat de grupuri financiare internaţionale.
Isărescu crede că noţiunea care se va discuta în următorii ani va fi "dezvoltarea inclusivă", care înseamnă creştere economică pentru crearea de locuri de muncă. "Pentru că sunt creşteri economice care nu generează locuri de muncă sau generează foarte puţine."
El a amintit că forţele pieţei şi "mâna invizibilă" a lui Adam Smith - care au guvernat lumea în ultimele decenii - nu funcţionează, în condiţiile în care nu există coduri de etică şi principii.
"Cu toţii am fost tentaţi să lăsăm economia să se descurce singură, să credem că pieţele lăsate libere vor rezolva problemele şi nu s-a întâmplat acest lucru. Vorbim de mâna invizibilă într-o societate puritană, când oamenii se duceau la biserică, aveau percepte. Puneau osul la treabă, nu aveau nicio înclinaţie spre speculaţii şi câştiguri ieftine, cum au bancherii din ziua de astăzi. Nu exagerează cei ce spun că trebuie să revenim la un Cod de etică în afaceri dacă vrem să funcţioneze mâna invizibilă."
Recent, reprezentanţii Consiliului Investitorilor Străini au adus în discuţie etica în afaceri, care reprezintă o condiţie pentru încurajarea inovaţiei, a antreprenoriatului şi a investiţiilor străine în mediul de afaceri actual competitiv. În acest sens, investitorii străini consideră că este important ca atât Guvernul, cât şi mediul de afaceri să ia măsuri pentru a combate practicile de corupţie, în special în domeniul achiziţiilor publice.
Isărescu a amintit de conceptul de "market failure" (eşec al pieţei) şi necesitatea intervenţiei statului, trecând în revistă tentativele de reglementare care s-au perindat la nivel mondial de-a lungul timpului.
Una dintre problemele puse în discuţie odată cu criza din zona euro a fost şi revenirea la monedele naţionale. Însă Isărescu pare sceptic că se va reveni la această situaţie.
"Noi uităm că acum 15-20 de ani încă umblam cu puşculiţa de mărunţiş după noi când mergeam dintr-o ţară-n alta. Credem că mai este fezabilă o revenire la monedele naţionale?", a întrebat retoric Isărescu.
La nivel european există patru piloni pentru o bună guvernanţă, respectiv transparenţă, responsabilitate, predictibilitate şi participare, fără de care nu putem să avem creştere economică durabilă, în viziunea guvernatorului BNR.
Guvernanţa economică ar trebui să se bazeze pe informaţie corect interpretată, iar Isărescu a făcut apel la "veterani" să ia poziţie faţă de folosirea informaţiilor economice şi sociale de multe ori în scopuri electorale.
În privinţa viitorului pensionarilor din România, Isărescu a spus că trebuie "să ne gândim" cum îi aducem pe românii care lucrează în străinătate să lucreze din nou aici pentru ca pensiile să le plătească cineva, având în vedere dezechilibrul enorm dintre cei care muncesc şi pensionari.
Este pentru prima dată când un înalt oficial al statului aduce această problemă în discuţie pentru a crea politici astfel încât românii care lucrează în străinătate să revină în ţară.
"Trebuie să ne gândim cine ne va plăti pensiile. Ne-am trimis copiii la studii în străinătate şi..."
Doctor Honoris Causa al SNSP
Guvernatorul BNR a primit ieri din partea Şcolii Naţionale de Studii Politice şi Administrative titlul de Doctor Honoris Causa, adăugându-şi încă un titlu în portofoliu, pe lângă celelalte zece existente.
SNSPA a fost înfiinţată în 1991, Isărescu numărându-se chiar printre fondatori şi, ulterior, chiar profesor. Cel care a fondat şi condus ani de zile SNSPA a fost Vasile Secăreş, cel care la începutul anilor '90 a contribuit la primele planuri de guvernare.
După ce a terminat în 1971 ASE, Isărescu a obţinut în 1989 titlul de doctor în economie după 18 ani de cercetare în cadrul Institutului de Economie Mondială, pepiniera de cadre care a dat mulţi demnitari după Revoluţie. Isărescu, care a împlinit în acest an 62 de ani, a scris prima lui carte în 1977 despre datoria externă a statelor.
După 40 de ani, ca o ironie a timpului, cea mai importantă problemă a lumii financiare este la fel: datoria.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
