♦ Secretarul de stat din Ministerul Agriculturii pune în cârca bananelor, jamonului, fructelor de mare şi brânzeturilor franţuzeşti deficitul comercial din sectorul alimentar, care a ajuns la 5,6 mld. euro în 2022, în condiţiile în care deficitul extern la carne de porc este 830 mil. euro, la lactate de 740 mil. euro, iar la panificaţie şi preparate din cereale 470 mil. euro ♦ România exportă grâu şi importă pâine, exportă porumb şi importă carne, dar Telehuz afirmă nonşalant că nu este treaba ministerului să se ocupe de aceste deficite şi să găsească căi de impulsionare a procesării locale ♦ El face parte dintr-o familie care deţine o fermă de peste 600 de hectare în judeţul Ialomiţa.
În condiţiile în care România, în top trei exportatori de grâu, porumb şi floarea-soarelui din UE, iar pe de altă parte importă masiv pâine congelată carne de porc şi lactate, reprezentanţii Ministerului Agriculturii afirmă nonşalant că nu se poate face nimic pentru a ieşi din situaţia în care deficitul comercial extern în sectorul alimentar a ajuns la 5,6 miliarde de euro anul trecut. Ei indică „vinovaţii” pentru deficit: portocalele, crustaceele jamonul, fructele de mare şi brânzeturile franţuzeşti.
„Nu putem să producem banane şi portocale în România. Nu o să putem produce niciodată fructe exotice, cum n-o să avem niciodată fructe de mare sau peşte oceanic. (...) Apoi, sunt produse de nişă: jamon, prosciutto, brânzeturi franţuzeşti – să uităm de ele, pe care nu o să le facem în România”, a spus Dragoş-Costin Telehuz, secretar de stat în cadrul Ministerului Agriculturii, prezent la o conferinţă la Slobozia, în inima Bărăganului, unde se produc unele dintre cele mai mari recolte de grâu şi porumb.
El a pus pe seama pandemiei creşterea deficitului, însă deficitul din sectorul alimentar cunoaşte o creştere de 15 ani.
„E normal să avem probleme (cu deficitul comercial – n. red.), pentru că venim după pandemia de COVID-19 şi acum avem război la graniţă. Între acestea a apărut şi o criză energetică care a zdruncinat din temelii industria alimentară, pentru că e un mare consumator de energie. În vegetal (cultivarea cerealelor – n. red.) a impactat costurile, dar nu foarte tare, însă în industria alimentară pe unii i-a împins la faliment”, a afirmat Dragoş-Costin Telehuz.
