Aproape 25.500 de români au divorţat anul trecut, cu 23% mai puţini ca în urmă cu un deceniu.
De altfel, în 2014 numărul de divorţuri a atins un minim istoric al ultimilor zece ani, cel mai mare număr de despărţiri „legale” fiind înregistrat în anul 2007, când economia locală era pe val. Prin urmare, veniturile reprezintă un factor puţin important în motivaţia oamenilor de a rămâne sau nu împreună, iar unii sociologi susţin că numărul tot mai mic de divorţuri este influenţat atât de populaţia care îşi părăseşte familia pentru a locui în străinătate, dar şi de încurajarea uniunilor consensuale.
„Nu cred că numărul mai mic de divorţuri are legătură prea mare cu veniturile în creştere ale populaţiei din România, pentru că, în multe perioade de criză, oamenii tind să fie mai solidari. De fapt, cred că această situaţie este efectul plecării a tot mai multor soţii sau soţi în străinătate şi care nu se mai obosesc să se despartă şi în mod legal. Mai mult, acum se încurajează uniunile consensuale, iar populaţia la care se raportează numărul divorţurilor este mai mică“, explică sociologul Alfred Bulai.
În prezent, în jur de 3 milioane de români sunt plecaţi în afara graniţelor, potrivit estimărilor instituţiilor care contorizează numărul de locuitori şi dinamica populaţiei din România.
În opinia sa, o scădere reală de peste 20% a divorţurilor de pe plan local este prea mare pentru a fi influenţată doar de evoluţia veniturilor populaţiei.
În ultimul deceniu şi numărul căsătoriilor a scăzut, cu 18,5%, anul trecut fiind semnate peste 115.000 de acte de căsătorie. Automat, şi acest lucru a influenţat numărul de divorţuri din România şi relevă o tendinţă tot mai prezentă în rândul populaţiei cu vârste de până în 30 de ani. Tinerii încep să amâne din ce în ce mai mult momentul formării unei familii, fiind interesaţi preponderent fie de construirea unei cariere profesionale, fie de ideea de a mai copilări şi a mai face activităţi care mănâncă mult timp, cum ar fi călătoriile.
