Eveniment

De ce se tem românii în vremuri de pandemie: Opt din zece români sunt îngrijorati pentru viitor, iar temerile sunt de natură financiară

Optimismul privind revenirea rapidă a economiei începe să scadă la nivel global, iar cei mai mulţi oameni se arată mai îngrijoraţi decât în urmă cu câteva săptămâni, arată un studiu al companiei de cercetare de piaţă Kantar. Studiul, realizat la nivel global, a analizat atitudinile, comportamentele şi aşteptările consumatorilor în perioada Covid19, iar printre ţările incluse se numără şi România.

„Cu câteva excepţii, nivelul îngrijorării privind situaţia actuală tinde să se intensifice atât în ţările cu puţine restricţii - cum ar fi Polonia, Olanda sau Canada -, cât şi în cele cu restricţii severe cum sunt Italia, Spania sau Franţa. Nivelul îngrijorării rămâne, însă, stabil în China şi extrem de ridicat, deşi au început să se ridice restricţiile”, arată analiştii Kantar.

Două ţări care au pornit mai degrabă optimiste, pentru că la momentul culegerii primului val nu aveau restricţii, respectiv Statele Unite şi Marea Britanie, înregistrează creşteri masive ale îngrijorării la un interval de două săptămâni (plus 21% în Statele Unite şi plus 23% în Marea Britanie). În schimb, în Germania, unde îngrijorarea a fost moderată la început, aceasta stagnează, arată studiul Kantar.

„Prin comparaţie, în România se înregistrează cu 5% mai mulţi oameni îngrijoraţi faţă de primul val al studiului, însă nivelul atins (80%) este foarte ridicat. Îngrijorarea provine, în cea mai mare măsură, din insecuritate financiară. Iar optimismul privind remedierea rapidă a economiei începe să scadă la nivel global.”

Studiul Kantar arată că pe lista de priorităţi a românilor se numără importanţa ca oamenii să fie pregătiţi şi bine informaţi. Însă, principalul loc în clasamentul local este deţinut de convingerea că trebuie să reacţionăm împreună şi că vom trece peste dacă rămânem uniţi. 

„Atât ţările cu restricţii puţine, cât şi cele cu restricţii severe sunt cel mai afectate de constrângerile legate de părăsirea domiciliului, de senzaţia de (lipsă - n.red.) libertate şi de (lipsa – n.red.) de interacţiunea socială. În schimb, în România, printre cele mai importante dificultăţi de gestionat se află pierderea senzaţiei de siguranţă.”

În topul măsurilor adoptate de români pentru păstrarea sănătăţii mentale se află aceleaşi două activităţi adoptate şi de către locuitorii altor ţări: mai mult somn şi mai mult citit.

Studiul Kantar analizează totodată şi atitudinea pe care brandurile ar trebui să o aibă în această perioadă şi relevă faptul că acestea ar trebui să continue să comunice şi să investească în promovare.

“Mentinem recomandarea de a continua să comunicati”. Conform rezultatelor studiului, doar 8% dintre persoane aşteaptă că brandurile să reducă sau chiar să oprească reclamele la nivel global. În România, procentul a scăzut de la 6% la 4% dintre români. În plus, publicul din faţa ecranelor – de orice fel - este în creştere în toate categoriile de ţări, inclusiv în România. 

“Asa cum am arătat în comunicatul anterior, “stingerea luminii” prin tăierea radicală a costurilor cu publicitatea este riscantă pe termen lung. Mai mult, mărcile ar trebui să aibă în vedere că, prin comunicare bine făcută, îşi construiesc premisele pentru a ieşi mai rapid din criză”, declară analiştii Kantar. 

În România, rămân în topul aşteptărilor de la reclame necesitatea unei perspective optimiste, a unui ton care să nu panicheze, a unei comunicări care arată cum pot fi mărcile de ajutor în viaţa de zi cu zi şi dorinţa de a nu vedea că mărcile exploatează situaţia curentă pentru a se promova. 

Studiul Kantar a fost realizat pe o bază de 45.000 de persoane – dintre care 1.800 în România - în peste 50 de ţări. Datele celui de-al doilea val al studiului au fost culese în perioada 27-31 martie 2020.

 
AFACERI DE LA ZERO
Linkuri utile

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.zf.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.