Puterea şi opoziţia s-au certat luni o jumătate de zi în Parlament. Ideea sesiunii extraordinare a fost să se găsească o soluţie la protestele de stradă. Dar protestele au continuat şi ieri, de Ziua Unirii Principatelor Române.
Iar discursurile din Parlament au avut prea puţine în comun cu ceea ce se întâmplă în economie, în companii şi în Europa.
Da, afirmă premierul Emil Boc, oamenii nu se încălzesc cu cifre macroeconomice, dar măsurile de austeritate şi ajustare erau obligatorii.
Da, afirmă şeful liberalilor, Crin Antonescu, prelungirea stărilor de tensiune în societate afectează economia românească, dar haide să-i punem capăt prin organizarea de alegeri anticipate. În orice caz, noi vom fi cu strada susţine Antonescu.
În aceeaşi vreme, datele despre evoluţia lucrurilor în Europa sunt din ce în ce mai pesimiste. Chiar astăzi, adică la o zi după discuţiile din Parlament menite să detensioneze situaţia, Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) a înrăutăţit prognoza de creştere economică a României pentru acest an, de la 1,1% la 0,8%, din cauza situaţiei din Europa, în condiţiile în care aşteptarea este ca ţările zonei euro să intre în recesiune. FMI a venit şi el şi a spus că anul acesta salariile ar putea creşte moderat, dar în funcţie de evoluţia economiei.
Cum poate fi detensionată situaţia - cu jandarmii sau cu urnele
Creşterea economică oficială pentru 2012 este în jur de 2%. Iar deficitul bugetar stabilit în legea bugetului este extrem de strâns, 1,9% din PIB. Nerealizarea veniturilor va pune presiune pe deficit. Ar fi, în acest caz, nevoie de noi tăieri de cheltuieli. De unde să se dea, într-un asemenea scenariu, creşteri salariale, chiar şi modeste?
Această situaţie a fost examinată prea puţin în dezbaterile din Parlament.
"Da, sunt de acord că prelungirea stărilor de tensiune în societate afectează economia românească. Haideţi să îi punem capăt. N-aveţi decât două posibilităţi: cu jandarmii sau cu urnele. Vă propunem urnele! (...)", a spus liderul PNL, Crin Antonescu, în discursul din Parlament.
Ştim că e criză, dar ce soluţii aveţi
"Cu strada da." Dar o parte dintre cei din stradă acuză chiar situaţia economică. Schimbă anticipatele starea de fapt, dat fiind realităţile din economie?
"Criza economică mondială necruţătoare a afectat şi afectează viaţa a miliarde de oameni. Suntem, practic, în mijlocul unei crize fără precedent după cel de-al Doilea Război Mondial. Nimeni nu ştie exact când se va încheia această criză sau ce forme noi va îmbrăca ea. A început în 2008 cu o criză imobiliară, s-a transformat într-o criză financiar-bancară şi acum capătă formele unei crize legate de datoriile suverane ale statelor şi deficitelor bugetare. (...)", s-a justificat premierul Emil Boc în timpul dezbaterilor.
Situaţia externă nu ne ajută deloc
Dar dincolo de această înţelegere premierul nu a oferit nimic în afară de un pact pentru menţinerea în obiectivele asumate în acordurile internaţionale. Iar alte date de la finele anului trecut arată că lucrurile se pot înrăutăţi.
Investiţiile străine s-au prăbuşit cu peste 40% la finalul anului trecut, în vreme ce datoria publică continuă să crească rapid, iar România trebuie să împrumute anul acesta pentru a-şi acoperi deficitul şi a rostogoli datoria în jur de 16 mld. euro.
Publicaţia britanică Financial Times, care face o analiză a datoriilor suverane ale ţărilor din Est, arată că România este una dintre cele mai vulnerabile ţări în privinţa datoriei publice. În Europa de Est se aşteaptă o înrăutăţire a situaţiei creditării, pe fondul situaţiei precare a sistemului bancar vest-european. Statele care au de rambursat datorii în monedă străină sunt mai vulnerabile. Iar două treimi din datoria de rambursat sau de rostogolit în acest an de România este în valută, arată publicaţia britanică.
Dincolo de aceste date sumbre, sunt şi aşteptări mai optimiste. În economie se fac angajări, iar managerii companiilor consultaţi de ZF au arătat că ei se aşteaptă la creşteri ale businessului în 2012, uneori şi cu 20%.
Este cineva din zona politică sau administrativă care să susţină acest optimism?
Astfel de mesaje nu s-au auzit în Parlament. USL a venit cu o cerere maximală: demisia Guvernului, demisia preşedintelui şi organizarea alegerilor anticipate.
"Soluţia este foarte simplă - în opinia liderului PSD Victor Ponta - un pact politic între cei toţi prezenţi aici, prin care spunem că suntem de acord să renunţăm la continuarea mandatului nostru de parlamentar şi să ne prezentăm în faţa oamenilor, pentru ca ei să decidă cine să-i reprezinte sau nu în Parlament."
Bun, să-i reprezinte pentru ce? Oamenii şi companiile se uită la situaţia lor financiară, aşteaptă semne de încurajare, aşteaptă altceva decât discursuri care nu duc la nimic.
De ce s-a mai organizat atunci dezbaterea în Parlament? Pentru că a fost organizată, la nivel declarativ, pentru a se găsi o soluţie. De ce au plecat oamenii aceia din forul Legislativ fără să găsească soluţia la care s-au angajat? De ce nu s-au închis 10 zile în Parlament, dar la final să vină şi să spună: iată soluţia de compromis!
Nu fiecare cu soluţia lui. Altminteri ştiam că USL cere demiterea preşedintelui sau a Guvernului. Şi ştiam că Guvernul va spune - pentru că a spus-o de multe ori - că nu avea altă soluţie decât măsurile de austeritate.
Cum au decurs ostilităţile ieri
Puterea şi opoziţia au celebrat separat Unirea Principatelor Române. PDL, UDMR şi UNPR, într-o sesiune festivă a Parlamentului la care USL (PSD, PNL şi PC) nu a participat, liderii Uniunii fiind cu toţii la Iaşi unde au fost organizate manifestaţii publice.
Preşedintele Traian Băsescu a transmis un mesaj cu ocazia Unirii Principatelor, în care a susţinut că România are nevoie de solidaritatea tuturor cetăţenilor ei, dar nu a participat la nicio manifestaţie.
În discursul din Parlament, premierul Emil Boc a susţinut: Clasa politică, dincolo de neajunsurile ei, este cea care a îndeplinit obiectivele majore de intrare a României în NATO şi UE, iar soluţia de ieşire din criză este unitatea.
Unii dintre participanţii la manifestările aniversare au strigat lozinci împotriva Guvernului şi preşedintelui.
În Bucureşti a fost organizat un miting de protest (în Piaţa Victoriei şi în faţa Televiziunii române) al Sindicatului Cadrelor Militare Disponibilizate, la care au participat în jur de 2.000 de oameni.
În jur de 150 de oameni au continuat protestul spontan din Piaţa Universităţii, intrat în a douăsprezecea zi.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
