Datoria externa a urcat in trimestrul al doilea (T2) cu 4,57 mld. euro, pana la 48,2 mld. euro, alimentata de liniile de finantare accesate de bancile comerciale si de creditele intragrup contractate de companiile locale, potrivit datelor BNR.
"Datoria externa a crescut foarte puternic si a ajuns practic la 45% din PIB", remarca Ionut Dumitru, seful departamentului de analiza al Raiffeisen Bank. Pentru intreg anul 2007, PIB-ul este estimat de Comisia Nationala de Prognoza la 118 miliarde de euro.
In primul trimestru, datoria externa crescuse mult mai incet, cu "numai" 2,1 miliarde de euro. Si atunci motorul cresterii l-au reprezentat imprumuturile atrase de banci si companii. Presupunand ca in ultimele doua trimestre datoria externa ar creste cu acelasi pas, atunci la sfarsitul anului soldul ar ajunge sa depaseasca 53 de miliarde de euro.
BNR nu a publicat detaliat pana acum structura datoriei externe totale pe scadente si nici nu a prezentat detaliile privind serviciul datoriei.
Daca in trimestrul al doilea bancile si companiile private au continuat sa se imprumute agresiv din afara, datoria publica externa a coborat intre martie si iunie cu peste 200 de milioane de euro, la 9,79 miliarde de euro. Aceasta in conditiile in care statul nu a iesit nici in trimestrul al doilea cu emisiuni de bonduri pe pietele externe. Potrivit unui plan anuntat la inceputul anului si asupra caruia nu s-a revenit pana acum, Trezoreria ar putea sa emita obligatiuni pe pietele externe de 500 de milioane de euro.
Imaginea expunerii externe este intregita de evolutia deficitul de cont curent care a ajuns la 7,8 miliarde de euro in iunie, respectiv mai mult decat dublu in primul semestru al lui 2006. Mai mult, finantarea sa prin investitii straine directe a coborat la numai 39%. Anul trecut, investitiile straine directe au acoperit peste 90% din deficitul de cont curent. In aceste conditii, acoperirea deficitului depinde tot mai mult de atragerea de finantari de natura datoriei externe.
"Nu este o imagine placuta", comenteaza Dumitru, care spune ca primele efecte ale deteriorarii indicatorilor de vulnerabilitate externa se vad deja: apetitul investitorilor straini pentru activele in lei este in scadere. Daca monedele din regiune marcheaza aprecieri in fata euro odata cu calmarea pietelor internationale, cursul leu/euro ramane la niveluri relativ ridicate, "ajutat" insa si de probabile interventii ale BNR. De altfel, in analizele recente Raiffeisen Austria nu indica oportunitati de speculatii pe cursul leu/euro, considerand ca fundamentele economice nu sustin o apreciere semnificativa a leului.
Numai bancile comerciale si-au majorat pasivele externe cu 2,2 miliarde de euro in trimestrul al doilea, in special pe fondul cresterii depozitelor pe termen scurt. In total, datoriile pe termen scurt ale bancilor se ridicau in iunie la aproape 6,5 miliarde de euro, fata de 4,88 de miliarde de euro in martie.
Pe langa finantarile luate de bancile comerciale, creditele intragrup contractate de diviziile locale ale unor companii multinationale au o contributie importanta la cresterea datoriei externe. Potrivit datelor BNR, finantarile directe intragrup au urcat cu 1,12 miliarde de euro din martie pana in iulie, la 9,37 miliarde de euro.
In cadrul datoriei externe, cea pe termen scurt (de regula imprumuturile contractate pe perioade mai mici de un an) totaliza la sfarsitul lui iunie 14,5 miliarde de euro, fara a lua insa in considerare si creditele intragrup ale companiilor pentru care BNR nu prezinta o detaliere pe scadente.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
