Cum şi-a furat România singură căciula. Plăteşte proiecte din bani viitori de la UE, deşi în trecut avea aceşti bani în buzunar

Şapte proiecte de infrastructură - în valoare de 500 mil. euro - care trebuia finalizate pe exerciţiul financiar al UE 2007-2013 au primit acceptul Comisiei Europene pen­tru a fi fi­nan­ţate pe no­ul exerciţiu bugetar, 2014-2020, astfel încât banii deja cheltuiţi să nu fie ceruţi înapoi.

Este un lucru bun, prin urmare, dar, practic, banii necheltuţi din exer­ciţiul financiar 2007-2013 cu care tre­buia fi­nalizate aceste proiecte se în­torc la bu­getul european, iar România le con­tinuă cu banii alocaţi exercţiului fi­nan­ciar 2014-2020, bani care puteau fi investiţi însă în alte proiecte dacă lu­cră­­rile în discuţie erau terminate la timp. Potrivit comisarului pentru poli­tică regională Corina Creţu, prin aceste decizii de eşalonare a unor proiecte România „beneficiază de o şansă în plus“ în utilizarea fondurilor europene ce i-au fost alocate - 147 de milioane de euro pentru infrastructura de transport şi aproximativ 355 de milioane de euro pentru proiecte „fazate“ de infra­structură de apă şi apă uzată.

Proiectele de infrastructură de transport în discuţie sunt:

- drumul naţional Piteşti-Câmpu­lung-Braşov: modernizarea DN 73;

- autostrada Sebeş-Turda: noua autostradă de 70 km va face legătura între autostrăzile A1 (Orăştie–Sibiu) şi A3 (Gilău-Câmpia Turzii);

- drumul naţional DN 76: rea­bili­tarea drumului naţional între Deva şi Oradea.

Alte patru proiecte aprobate vizează extinderea şi reabilitarea sistemelor de alimentare cu apă şi canalizare în judeţele Braşov, Hune­doara, Olt şi Tulcea.

„Fazarea“ (finanţarea de la un exerciţiu financiar la altul) unor proiecte este un mecanism de evitare a returnării unor fonduri europene de sute de milioane de euro.

Oricum, România a pierdut, prin neangajarea sumelor din exerciţiul financiar 2007-2013, cel puţin un mi­liard de euro pe programul Trans­porturi şi un alt miliard de euro pe programul de mediu, în condiţiile în care nevoile de finanţare pentru autostrăzi şi drumuri sunt, pentru următorii 20 de ani, de 37 de miliarde de euro, pentru calea ferată de 14 mi­liarde de euro, în timp ce infra­structura de apă-canal are nevoie de 24 de mi­liarde de euro, potrivit docu­mentelor gu­vernului român.

Rata de absorbţie pe exerciţiul financiar 20107-2013 este de 77%, 14 mi­liarde de euro din totalul de 19 mld. euro alocaţi. România este pe ultimul loc în UE la absorbţie în exerciţiul financiar 2007-2013.

iulian.anghel@zf.ro