LIVE: VIDEOCONFERINŢA ZF/ BRD, SUD & SUD – VEST: TABLA FINANŢĂRILOR 2021. Un ghid pentru IMM-uri în universul programelor cu fonduri europene şi naţionale
Vezi galeria foto
(2 poze)
Eveniment

Criza sanitară a scos la suprafaţă problemele nerezolvate din sănătate. După lipsa de materiale de la începutul pandemiei, la patru luni de la primul caz de COVID-19 pacienţii cu alte afecţiuni ajung cu greu la investigaţiile medicale

 Lipsa de organizare din sistemul de sănătate public este din nou în prim-plan, la patru luni de la izbucnirea pandemiei de COVID-19 în România ♦ Pacienţii stau la cozi în faţa spitalelor pentru internări, iar ministrul sănătăţii merge în controale la spitalele din subordine ♦ „Dacă nu se acţionează rapid şi nu se facilitează accesul la diagnostic, vom avea încă un segment numeros de victime colaterale“, spune într-o scrisoare deschisă Asociaţia Bolnavilor de Cancer.

Criza sanitară generată de pandemia de COVID-19 a pus presiune pe sistemele de sănătate la nivel global, iar în cazul României, care are unul dintre cele mai slabe sisteme medicale din Uniunea Europeană, lipsurile au fost cuvântul cheie încă de la începutul pandemiei, la 26 februarie, când a fost primul caz de pacient infectat în ţară.

Medicii s-au plâns la unison de lipsa materialelor de protecţie, de la măşti la combinezoane, care să-i protejeze de contactul cu pacienţi posibili infectaţi, lucru care a dus la adevărate focare de infecţie în spitale. La Suceava, de exemplu, cel mai mare focar de infecţie din ţară, medicii au fost primele victime ale infecţiei cu COVID, iar în fruntea spitalului a fost pusă conducere militară pentru a gestiona criza.

Autorităţile nu comunică numărul de cadre medicale infectate actualizat, însă procentul medicilor şi asistentelor medicale infectate a fost la începutul pandemiei de circa 15% din totalul cazurilor, mult peste ţări afectate de coronavirus, cum ar fi Italia, de exemplu. De altfel, săptămâna trecută, conducerea Spitalului de Copii Marie Curie din Bucureşti a confirmat infectarea cu noul virus în cazul a cinci asistente şi infirmiere, în spital fiind făcută ulterior o anchetă epide­miologică pentru a stabili persoanele de contact ale celor pozitivi.

Şi din restul spitalelor din ţară au lipsit echipamentele de protectţie, astfel că au apărut diverse platforme pentru a veni în sprijinul unităţilor medicale prin donaţii, nevoia de dezinfectanţi, măşti, combi­nezoane, viziere fiind una semnificativă.

În plus, la mai bine de o lună de la debutul epidemiei, doar două spitale judeţene din 19 unităţi contactate de ZF aveau aparatură de testare pentru a depista coronavirusul. Spitalele care nu aveau aceste echipamente nici după o lună de la primul caz, în contextul în care la nivel global deja se vorbea despre pandemie, au trimis probele de la pacienţii suspecţi către cele mai apropiate unităţi în acea perioadă, iar rezultatele întârziau şi cinci zile, timp în care pacienţii nu primeau tratament.

 

Ordinul de suspendare a internărilor care nu erau urgente

În a doua parte a lunii martie, autorităţile au emis un ordin prin care doar pacienţii cu o urgenţă medicală puteau fi programaţi pentru investigaţii sau intervenţii medicale, o măsură luată pentru a preveni răspândirea virusului  de la pacienţii asimptomatici.

Această hotărâre a influenţat direct starea de sănătate a pacienţilor cu alte afecţiuni, care nu au mai avut acces la terapii dacă acestea puteau fi amânate, iar medicii spun că afecţiunile pacienţilor care au venit după ridicarea restricţiilor sunt mai grave decât înainte de pandemie.

„Măsurile pentru prevenirea şi limitarea îmbolnăvirilor cu noul coronavirus (COVID-19) au salvat mii de vieţi, cu siguranţă. În egală măsură însă, coroborate cu lipsurile din sistemul de sănătate la nivel de resuse, organizare eficientă, infra­stuctură, disponibilitate, empatie, au condus la un risc crescut de mortalitate prin cancer, tocmai prin lipsa de confirmare a diagnos­ticului în timp util“, a transmis Federaţia Asociaţiilor Bolnavilor de Cancer într-o scrisoare deschisă adresată autorităţilor din Sănătate.

Potrivit federaţiei, în cazul pacienţilor cu cancer pulmonar doar Institutul Marius Nasta din Bucureşti a realizat bronhoscopii, restul unităţilor medicale neavând circuite funcţionale pentru pacienţi. Sunt 11.000 de pacienţi diagnosticaţi cu cancer bronho-pulmonar anual, iar tratamentul rapid este vital în aceste cazuri.

Deşi anual bugetul sănătăţii a crescut, ajungând la peste 50 miliarde de lei în 2020, sumele cumulate ale Ministerului Sănătăţii şi ale Casei de Asigurări, această evoluţie nu s-a văzut în servicii mai bune pentru pacienţi în sectorul public.

 

Record de teste în perioada 15-19 iunie 2020

 
 
 
 
 

Evoluţia numărului de teste efectuate săptămâna trecută  

Numărul de teste efectuate săptămâna trecută, de luni până vineri, a ajuns la peste 48.000 de probe prelucrate de medici, cel mai mare nivel raportat la aceeaşi perioadă din săptămânile trecute. După ce, odată cu măsurile de relaxare, şi autorităţile au scăzut numărul de teste efectuate de la zi la zi, creşterea numărului de cazuri noi de pacienţi infectaţi a determinat direcţiile de sănătate publică să  facă mai multe teste, fără să mai existe variaţii semnificative de la zi la zi. Astfel, dacă luni, 15 iunie, numărul de teste nu trecea de 3.700 faţă de ziua anterioară, vineri autorităţile anunţau 11.000 de noi teste făcute în 24 de ore, potrivit calculelor ZF. Totuşi, după ce numărul de pacienţi nou confirmaţi din totalul de teste realizate zilnic se păstra sub 2% când trendul cazurilor noi era unul de stagnare la sub 200 de pacienţi, în săptămâna trecută, procentul a fost aproape de 3% de pacienţi confirmaţi raportat la numărul de teste zilnice, din calculele ZF. Autorităţile au atras atenţia asupra măsurilor de protecţie pe care populaţia trebuie să le respecte pentru a se proteja de infecţia cu noul virus, de la distanţarea socială, la purtatul măştii de protecţie.

AFACERI DE LA ZERO
Linkuri utile

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.zf.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.