Raportul privind MCV - o formă de monitorizare a Justiţiei ce este aplicată de Comisie doar României şi Bulgariei şi de care Bucu reştiul ar dori să scape, dar nu poate - ar fi trebuit să apară la finele anului trecut, dar a fost amânat din cauza campaniei electorale.
Premierul Victor Ponta s-a arătat de ranjat de ceea ce el a numit unele inexac tităţi din raport care, în opinia sa, ar fi fost evitate dacă Bucureştiul ar fi fost consultat şi nu doar monitorizat.
Preşedintele Traian Băsescu, care aseară s-a întors din turneul din America Latină, nu a dorit să comenteze documentul arătând că nu a avut timp suficient să-l studieze.
În mod cu totul neuzual, Bruxelles-ul nu a pus la dis po ziţia autorităţilor de la Bu cureşti documentul înainte de a fi publicat, aşa că premierul a ţinut să arate că obser vaţiile privind faptul că unii miniştri con sideraţi in compatibili de Agenţia Na ţională de Integritate (ANI) ar mai fi în funcţii sunt inexacte.
În vară, după suspendarea din funcţie a preşe dintelui Traian Băsescu, Comisia Europeană a formulat public observaţii aspre, acuzând încălcări ale statului de drept şi limitarea puterii justiţiei de către noua putere. Premierului Victor Ponta i s-a pus în faţă un set de 11 condiţii şi autorităţilor li s-au făcut recomandări pentru revenirea la ce Comisia numea normalitate. Acesta este motivul pentru care raportul de ieri a fost foarte aşteptat pentru că el urma să reflecte opinia Bruxelles-ului faţă de ceea ce s-a întâmplat în ultimele şase luni.
Raportul spune acum că s-a intrat pe făgaşul statului de drept, dar recomandările făcute în vară nu sunt înde plinite decât parţial. Există presiuni asupra Justiţiei ce tre buie total eliminate, există şi o presiunea a mass-me dia asupra instituţiilor şi acest lucru trebuie reglementat, sunt progrese limitate în ceea ce priveşte pedepsirea celor care încalcă normele privind achiziţiile publice. Este nevoie de consens în privinţa normelor de numire a şefului DNA şi a procurorului general, e nevoie ca de ciziile Agenţiei de Integritate să fie respectate - miniştri incompatibili să plece, iar parlamentarilor acuzaţi de justiţie să li se ridice imunitatea. Comisia Europeană susţine că este esenţial ca pre şedintele României, Gu vernul şi Par lamentul să garanteze stabilitatea or dinii constituţio nale, iar clasa politică să nu mai critice deciziile justiţiei. Sunt observaţii ce conţin o doză de reproş, dar, pe ansamblu, tonul documentului este calm şi într-un paragraf găsim şi o posibilă explicaţie: noua putere şi noua majoritate şi-au anunţat ataşamentul faţă de principiile statului de drept, iar Comisia are încredere că lucrurile vor merge spre bine. Comisia Europeană are încredere în autorităţile române, a arătat ieri purtătorul de cuvânt al Comisiei, Mark Gray.
Supărarea premierului
Chiar şi aşa, mai mulţi re prezentanţi ai puterii s-au ară tat de ran jaţi de document şi chiar pre mie rul nu şi-a as cuns in dis poziţia faţă de unele observaţii pe care le conţine. Premierul a punctat ieri: do cu mentul conţine unele erori materiale, precum faptul că nu s-ar fi întâmplat nimic în cazul mi niş trilor verificaţi de ANI sau că ar fi miniştri cercetaţi pentru corupţie.
"În primul rând, înţeleg că nu s-a întâmplat nimic cu cei patru miniştri care aveau sesizare de la ANI. S-a întâmplat, nu mai sunt în guvern şi îmi pare rău că nu mai sunt: şi Silaghi, şi Hellvig, şi Pop, şi Andronescu. Tocmai că i-am sacrificat pentru că aveau o sesizare de la ANI, de care nu aţi mai auzit şi de care probabil nici nu o să mai auziţi nimic în viitor, dar i-am sacrificat tocmai din acest motiv, iar acum se trece că nu s-a întâmplat nimic. S-a întâmplat, că nu mai e niciunul dintre cei patru şi regret că nu mai e niciunul, dar a fost un semnal politic pe care am vrut să-l dau. Am mai citit că sunt trei miniştri cercetaţi pentru corupţie. Nu am reuşit să-i identific. Înţeleg, sigur, Fenechiu e trimis în judecată pentru complicitate la abuz în serviciu, dar pe ceilalţi doi nu i-am găsit oricât i-am căutat. Care sunteţi, vă rog să spuneţi, recunoaşteţi singuri."
"Probabil că e o eroare şi lucrurile astea se puteau îndrepta dacă Mecanismul era şi de Cooperare, nu doar de Verificare", a mai spus premierul în şedinţa de guvern de la Palatul Victoria, citat de Mediafax.
El a arătat că obligaţiile asumate la Bruxelles, în vara anului trecut, în numele Guvernului au fost îndeplinite, iar lucrurile con crete efectuate de Executiv sunt reflec tate ca atare în raportul Comisiei Europene.
Băsescu nu comentează încă
Preşedintele Traian Băsescu, care aseară s-a întors din turneul din America Latină, nu a dorit să comenteze documentul arătând că nu a avut timp suficient să-l studieze. Nici Crin Antonescu, liderul PNL, nu a făcut-o, din acelaşi motiv.
În schimb, purtătorul de cuvânt al PSD, Cătălin Ivan, a susţinut pentru Mediafax că omologul său de la Comisia Europeană, Mark Gray, a fost fie prost informat, fie rău intenţionat atunci când s-a pronunţat despre problemele de imunitate şi incompatibilitate ale parlamentarilor români.
În schimb, şeful PDL Vasile Blaga a cerut guvernului şi USL să-şi asume des chis responsa bilitatea pentru raportul MCV, să ia măsurile necesare, să stopeze presiunile politice la adresa magistraţilor şi instituţiilor statului de drept, dar şi să organizeze o dezbatere a raportului în Parlament.
Ce recomandă Comisia Europeană
Comisia salută măsurile pozitive adoptate din luna iulie, dar consideră că mai sunt multe de făcut pentru a pune în aplicare pe deplin recomandările sale. Începerea mandatului unui nou Guvern şi a unui nou Parlament oferă o ocazie excelentă de a consolida aceste măsuri şi de a aborda punctele nesoluţionate încă.
Va fi important să se respecte în continuare competenţele şi hotărârile Curţii Constituţionale şi să se asigure conformitatea deplină cu toate cerinţele constituţionale pentru a garanta funcţionarea pluralistă a democraţiei din România şi a reduce polarizarea acesteia.
Noul Guvern şi-a făcut deja cunoscut angajamentul faţă de independenţa sistemului judiciar şi supremaţia statului de drept în cadrul Acordului instituţional de colaborare dintre preşedinte şi prim-ministru. Acesta ar trebui să fie acum urmat de:
- introducerea unui cadru clar privind interdicţia de a critica hotărâri judecătoreşti şi de a submina activitatea magistraţilor sau de a face presiuni asupra acestora şi asigurarea aplicării eficace a acestor cerinţe;
- asigurarea faptului că persoanele care urmează să fie numite la conducerea Ministerului Public şi a DNA-ului sunt alese dintr-un număr suficient de mare de candidaţi de înaltă calitate profesională, în urma unui proces deschis şi transparent. (…) Un aviz favorabil din partea Consiliului Superior al Magistraturii va fi un pas important în obţinerea încrederii publicului;
- luarea măsurilor necesare pentru asigurarea faptului că miniştrii care fac obiectul unor hotărâri în materie de integritate demisionează şi asigurarea aplicării rapide a normelor constituţionale privind suspendarea miniştrilor în cazul trimiterii lor în judecată;
- utilizarea de către Parlament a noilor norme pentru a adopta proceduri clare şi obiective în cazul suspendării parlamentarilor care fac obiectul unor hotărâri negative în materie de integritate sau al unor condamnări pentru acte de corupţie (…).
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
