La început de an, când guvernul, pe atunci Ciucă şi cu ministrul Adrian Câciu la Finanţe, a croit bugetul pe 2023, se aştepta la o creştere economică de 2,8% şi o creştere a veniturilor de 14%, iar a cheltuielilor de numai 9%. Astfel, deficitul bugetar ar fi urmat să fie de 4,4% din PIB. La 9 luni din an, situaţia economică şi bugetară a ţării arată pe dos: economia creşte cu numai 1%, veniturile cresc cu numai 11%, iar cheltuielile cresc cu 14%. În aceste condiţii, analiştii refac calculele şi spun că economia cu greu va mai trece de o creştere de 1,5-2% în 2023, iar deficitul bugetar este în mod cert scăpat de sub control. Ultima prognoză a CE vede o creştere economică de 2,2%, una dintre cele mai optimiste prognoze, dar cu un cost uriaş: deficit bugetar de 6,3% din PIB.
„Se preconizează o încetinire a creşterii PIB-ului real la 2,2 % în 2023, din cauza inflaţiei ridicate care restrânge veniturile disponibile reale, a condiţiilor financiare aspre şi a cererii externe mai reduse, urmată de o accelerare treptată”, sunt de părere economiştii Comisiei Europene.
