44 de ani
Fost acţionar al FC Dinamo (până în iulie 2012)
Condamnare: 6 ani şi 4 luni
Elena Borcea, mama fostului finanţator al Dinamo, deţine jumătate din acţiunile companiei Gaspeco L&D, specializată în comerţul cu combustibili. Gaspeco L&D a fost divizia de gaz petrolier lichefiat (GPL) a OMV Petrom până în 2012, când grupul a decis să renunţe la această activitate din cauza unei schimbări de strategie. În 2012, această companie a încheiat cu pierderi în valoare de 2,4 mil. euro, după ce în 2011 înregistrase un profit net 2,7 mil. euro, an în care compania era încă deţinută de grupul OMV Petrom.
În 2012, firma deţinută de Petrom a fost cumpărată de Crimbo Gas International, deţinută de Elena Borcea (64 de ani) şi Corneliu George Gâdoiu, fiecare având 50% din acţiuni. După achiziţie, Petrom LPG a fost redenumită Gaspeco L&D. Cifra de afaceri a companiei a crescut cu 3% în 2012 faţă de 2011, de la 513 mil. lei la 529 mil. lei, potrivit datelor de la Registrul Comerţului.
Corneliu Gâdoiu este asociat cu Cristian Borcea şi în compania Transpeco Logistics & Distribution, care se ocupă cu transportul de carburant lichid, gaze lichefiate şi butelii.
Borcea mai deţine, prin intermediul firmei Crimbo Gas 2000, o reţea de 21 de staţii de alimentare cu GPL. În trecut, afacerile cu GPL ale lui Borcea au făcut subiectul unor tranzacţii, segmentul de butelii fiind preluat în 2008 de firma olandeză SHV. Compania a activat timp de trei ani pe piaţa locală sub brandul Primagaz, dar în ianuarie 2012 s-a retras din România. Segmentul de distribuţie a ajuns în 2008 la Rompetrol, care a cumpărat un număr de 150 de staţii de comercializare de autogaz de la firmele lui Borcea. (Radu Bostan)
Ioan Becali
61 de ani
Fost impresar de fotbalişti
Condamnare: 6 ani şi 4 luni
Victor Becali
52 de ani
Fost impresar de fotbalişti
Condamnare: 4 ani şi 8 luni
Ioan Becali, împreună cu fratele său Victor Becali, au fost primii doi agenţi oficiali de fotbalişti din România de după Revoluţie. Printre clienţii- celebri ai lor s-au aflat fotbalişti precum Gică Hagi, Gică Popescu sau Adrian Mutu.
Gică Popescu
Fost fotbalist la FC Universitatea Craiova, Steaua, Galatasaray şi la FC Barcelona
Condamnare: 3 ani şi o lună
Afaceri:
De-a lungul carierei în fotbal, Gică Popescu a jucat la FC Universitatea Craiova, Steaua, Galatasaray, dar şi la FC Barcelona, unde a fost şi căpitanul echipei. După ce a renunţat la fotbal, a intrat în afaceri imobiliare, mai întâi în Spania şi ulterior în ţară, unde a achiziţionat mai multe terenuri. Câştigurile lui din fotbal au fost estimate la peste 10 milioane de dolari.
Fostul fotbalist Gică Popescu a investit în 2010 alături de doi parteneri în centrul comercial Doldora aflat în cartierul bucureştean Rahova. Complexul comercial a fost închis recent şi de la începutul lunii iulie 2013 se află în insolvenţă, în condiţiile în care rezultatele proiectului au fost mult sub aşteptări.
Popescu, alături de Marius Roateş şi George Şaguna, au investit circa 10 milioane de euro în proiectul cu o suprafaţă de 7.000 de metri pătraţi situat în apropierea Pieţei Rahova, investiţie pentru care au atras o finanţare de
7 milioane de euro de la UniCredit, potrivit datelor de la Arhiva de Garanţii Mobiliare. Datele de pe site-ul Tribunalului Bucureşti arată că insolvenţa firmei Doldora Capital a fost deschisă la cererea firmei de pază Nei Guard, iar judecătorul sindic l-a desemnat administrator judiciar provizoriu pe Gheorghe Dragoş Chiş. Proprietarii Doldora susţineau la deschiderea complexului că aşteaptă de la acest centru încasări de 150.000 de euro pe lună din chirii, însă la patru luni de la deschidere menţionau că socotelile pe care
le-au făcut înainte de deschidere au devenit irelevante. În 2012, firma Doldora Capital a înregistrat o cifră de afaceri de 345.000 de euro şi pierderi de 893.000 de euro, în timp ce datoriile se ridicau la 10,9 milioane de euro, potrivit datelor de la Ministerul Finanţelor.
Gică Popescu mai are afaceri şi în domeniul ospitalităţii, deţinând hotelul Amfiteatru din Calafat.
În 2012, Popescu a semnat cu Marriott International un contract prin care urma să înceapă să construiască în Capitală un hotel sub brandul Courtyard Marriott, de 146 de camere. El anunţa că investiţia de circa 20 de milioane de euro se va face prin intermediul firmei Gică Popescu Hotels. (Mirabela Tiron)
George Copos
60 de ani
Fost acţionar majoritar al FC Rapid
Condamnare: 3 ani şi 8 luni
Politică:
A fost senator de Argeş în perioada 2004 – 2008, membru al Comisiei Economice şi al Comisiei pentru Sănătate, Ecologie şi Sport din Senatul României.
Studii:
Are două facultăţi: Facultatea de Ştiinţe Pedagogice (Universitatea Oradea, 1978) şi Facultatea de Drept (Universitatea Română de Ştiinţe şi Arte „Gheorghe Cristea”, 2004), dar şi un curs postuniversitar la Universitatea de Studii Social-Administrative din Bucureşti (1987).
Afaceri:
Omul de afaceri George Copos controlează pe piaţa locală şapte hoteluri (Hilton şi Crowne Plaza din Bucureşti, Europa şi Astoria din Eforie Nord, Sportul, Bradul şi Poiana din Poiana Braşov), magazine cu produse de panificaţie, dar şi o fabrică de motoare (dryere). Afacerile sale cumulează 45-50 mil. euro şi au 1.200 de angajaţi. George Copos a intrat în afaceri după ce s-a desfiinţat în 1990 postul pe care îl ocupa în turism în cadrul Uniunii Asociaţiilor Studenţeşti din România, job care i-a oferit şansa de a călători în aproape toata lumea şi de a se „familiariza cu ceea ce înseamnă economia de piaţă“, după cum declara în 2009 omul de afaceri.
Prima investiţie a fost realizată cu 20.000 de dolari, bani luaţi de la bancă, pentru care a garantat cu casa, maşina şi receptorul de satelit, economiile lui fiind la vremea respectivă de sub o mie de dolari. În 1990 omul de afaceri deschide prima cofetărie din Bucureşti, Ana Co. Ulterior, societatea Ana Pan deschide fabrici de pâine, patiserii şi cofetării în Bucureşti, Braşov, Constanţa şi Otopeni
Doi ani mai târziu, Copos înfiinţează Ana Electronic, companie care importa şi distribuia produse de uz caznic, electronice si electrocasnice. Timp de aproape 10 ani compania a fost distribuitor exclusiv al produselor Samsung.
În anul 1993, holdingul Ana devine principalul investitor al clubului de fotbal Rapid Bucureşti. În 2009, omul de afaceri spunea că a investit în Rapid pentru că iubeşte sportul şi fotbalul.
În 1996 omul de afaceri a cumpărat fabrica de motoare electrice de la Piteşti, în urma privatizării.
Debutul în industria hotelieră a fost reprezentat de preluarea în 1996 a trei hoteluri din Poiana Braşov (Bradul, Poiana şi Sportul).
Şi fostul hotel Flora, aflat în partea de nord a Capitalei, a fost achiziţionat în acel an.
Divizia de turism a fost extinsă prin achiziţionarea în 2001-2002 a altor două hoteluri în staţiunea Eforie Nord, hotelurile Astoria şi Europa. Mai târziu, Copos devine proprietarul hotelului Athenee Palace Hilton, un hotel de cinci stele din centrul Bucureştiului. În 2007, este finalizată clădirea de birouri Ana Offices, în care se găsesc birourile holdingului Ana.
În hotelul Sportul, Copos a investit circa 11 milioane de euro în renovare şi dezvoltarea unui centru spa şi a unui centru de conferinţe. Anul acesta, pentru hotelul Poiana există un plan de transformare în imobil cu apartamente.
La finalul anului trecut, oficialii companiei Ana Hotels spuneau că au bugetat pentru anul acesta afaceri mai mari cu 7-10% pe tot grupul hotelier.
Ana Hotels a avut în 2012 o cifră de afaceri de 111 mil. de lei (25,2 mil. euro) şi pierderi de 920.000 de lei (209.000 euro), la 597 de angajaţi, potrivit datelor de la Ministerul de Finanţe. (Mirabela Tiron)
Mihai Stoica
48 de ani
Manager sportiv al FC Steaua
Condamnare: 3 ani şi 6 luni
Studii: Facultatea de Mecanică (1989)
Fost fotbalist la Metalosport Galaţi, Oţelul Galaţi, Victoria Râmnicu Sărat şi Şantierul Naval Tulcea - SNT.
Mihai Stoica (MM Stoica) nu este cunoscut ca om de afaceri, el lucrând doar în lumea sportului. Stoica a ocupat timp de zece ani (1992 – 2002) funcţia de preşedinte al Secţiei de Fotbal la Clubul Sportiv Oţelul Galaţi. Apoi a fost, timp de doi ani (2002- 2004), director executiv la FC Steaua Bucureşti, după care a devenit manager general al FC Steaua. În 2007 s-a certat cu patronul Stelei, George Becali, a demisionat şi s-a dus la FC Unirea Urziceni, unde a stat până în 2010. Din 2012 a revenit la Steaua.
Gigi Neţoiu
54 de ani
Fost acţionar al FC Dinamo şi U Craiova
Condamnare: 3 ani şi 4 luni
Studii: Academia de Poliţie „Alexandru Ioan Cuza”, Facultatea de Poliţie, licenţiat în Ştiinţe Juridice, specializarea Drept (1995).
Politică:
- membru PSD (1994 – 2008), vicepreşedinte PSD Ilfov (2003 – 2008)
- vicepreşedinte UNPR (2010 - 2012)
- membru PPDD (octombrie 2012 – prezent).
În prezent este deputat în Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice.
Afaceri:
Este acţionar în companii din industrii diferite, de la producţia de vinuri şi producţia de mezeluri la imobiliare şi turism: Med Prod Distribution, Meda Prod 98, Venus Holiday 2000, Vincon Distribution, Vincon Vrancea, Medcons Instal.
Jean Pădureanu
77 de ani
Fost preşedinte al clubului Gloria Bistriţa
Condamnare: 3 ani şi 4 luni
Fost jucător la Universitatea Craiova şi la Gloria Bistriţa, a devenit vicepreşedinte al Gloria Bistriţa în 1964.
Din 1995 a fost preşedinte al Gloriei Bistriţa, din care s-a retras în 2013. În prezent, este preşedinte onorific al clubului.
Lunga istorie a „Dosarului Transferurilor“ în instanţă
În „Dosarul Transferurilor“ au fost anchetate 12 tranzacţii de jucători realizate între 1999 şi 2005, în care au fost implicaţi următorii fotbalişti români:
1.Cristi Dulca (1999), transferat de la Rapid la Pohang Steelers (Coreea de Sud)
2. Iulian Arhire (1999), transferat de la Oţelul la Pohang Steelers (Coreea de Sud)
3. Cosmin Contra (1999), transferat de la Dinamo la Deportivo Alaves (Spania)
4. Ionel Ganea (1999), transferat de la Gloria Bistriţa la VfB Stuttgart (Germania)
5. Paul Codrea (2001), transferat de la Dinamo la Genoa (Italia)
6. Florin Cernat (2001), transferat de la Dinamo la Dinamo Kiev (Ucraina)
7. Bogdan Mara (2001), transferat de la Dinamo la Deportivo Alaves (Spania)
8. Nicolae Mitea (2003), transferat de la Dinamo la Ajax (Olanda)
9. Lucian Sânmărtean (2003), transferat de la Gloria Bistriţa la Panathinaikos (Grecia)
10. Florin Bratu (2003), transferat de la Rapid la Galatasaray (Turcia)
11. Dan Alexa (2004), transferat de la Dinamo la Beijing Guoan (China)
12. Adrian Mihalcea (2005), transferat de la Dinamo la Chunnam Dragons (Coreea de Sud)
În urma acestor 12 transferuri, procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie au decis pe 2 octombrie 2008 ca toţi cei opt oameni din fotbalul românesc implicaţi în aceste tranzacţii să fie trimişi în judecată. Conform procurorilor, aceştia ar fi cauzat un prejudiciu de 10 milioane de dolari în dauna a patru cluburi din ţară şi un alt prejudiciu, estimat la 1,5 milioane de dolari, în dauna statului.
Decizia de ieri a Curţii de Apel Bucureşti este definitivă, astfel că instanţa va transmite minuta Tribunalului Bucureşti, care este instanţă de executare în acest caz şi care, ulterior, va transmite Serviciului Urmăriri al Poliţiei Capitalei mandatele de punere în executare.
Potrivit normelor legale în vigoare, toţi cei condamnaţi se pot preda la orice secţie de poliţie, care ulterior întocmeşte formele de încarcerare, în baza deciziei de condamnare.
Tribunalul Bucureşti i-a achitat, în 3 aprilie 2012, pe toţi cei opt inculpaţi din dosarul transferurilor de jucători. Decizia a fost contestată de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie la Curtea de Apel Bucureşti, care în 12 noiembrie 2012 a dispus pedepse între trei şi opt ani de închisoare cu suspendare sau cu executare.
Prima instanţă, Tribunalul Bucureşti, a decis după 38 de termene derulate pe parcursul a trei ani şi jumătate să îi achite pe toţi cei opt inculpaţi.
Procurorii au atacat hotărârea şi, după un alt an încărcat cu termene, Curtea de Apel Bucureşti răsturna decizia primei instanţe: condamnări pe linie pentru Ioan şi Victor Becali, Cristi Borcea, George Copos, Mihai Stoica, Gigi Neţoiu, Gică Popescu şi Jean Pădureanu. Dintre aceştia, doar ultimii trei au primit pedepse cu suspendare. Şi această decizie a fost contestată, de data aceasta de inculpaţi, iar procesul a ajuns la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, care pe 20 mai trimitea dosarul spre rejudecare la Curtea de Apel Bucureşti. Ajuns la 67 de termene şi cu un nou cod penal intrat între timp în vigoare, „Dosarul Transferurilor“ a avut ieri verdictul final.
Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 05.03.2014
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
