Ziarul Financiar vă prezintă la fiecare sfârşit de săptămână cele mai importante evenimente, tranzacţiile, mişcările şi deciziile care au avut un impact deosebit asupra economiei din România.
„România este o piaţă de mâna a zecea în care se aduc produse din străinătate cu termene expirate“, afirmă tranşant ministrul agriculturii Achim Irimescu, într-un interviu pentru Ziarul Financiar.
„Aici este o piaţă în care importatorii se orientează şi aduc produse la sfârşit de termen de valabilitate sau chiar depăşit. În România sunt cazuri în care salamul se spală cu oţet; se schimbă saramura la brânză, iar brânza se bagă din nou la vânzare. Statul nu-şi face datoria, ANPC-ul nu şi-o face. Alţii controlează ce intră din România, noi de ce să nu controlăm ce primim de la alţii?“, spune ministrul Irimescu, într-un interviu pentru ZF.
Ajuns ministru în urma protestelor de stradă, odată cu instaurarea guvernului tehnocrat, Irimescu nu este străin de ce se întâmplă în România.
La Bruxelles, de unde vine, ocupa funcţia de şef al secţiei de agricultură, la Reprezentanţa Permanentă a României la UE. A fost secretar de stat în Ministerul Agriculturii (2012 – 2014), consilier al ministrului agriculturii între 1990 şi 1998. Un om care ştie deci ce spune atunci când afirmă că importurile sunt de slabă calitate pentru că România este considerată „o piaţă de mâna a zecea“.
În ultimele luni industria alimentară locală a fost atinsă de mai multe scandaluri legate de calitatea produselor ce se vând în magazinele din România.
Fie că s-a numit „Brădet“ în care a fost implicată o companie locală în produsele căreia a fost descoperită bacteria E- coli, fie că vorbim despre un alt caz în analiză legat de calitatea apei îmbuteliate, sau de recentul scandal în care şeful suspendat al unui magazin Profi din Arad acuză conducerea magazi-nelor că l-ar fi obligat să vândă carne expirată pe care să o spele cu detergent şi oţet, toate aceste dosare au o victimă sigură: cel care consumă. Care plăteşte, dar care nu este apărat. Cine trebuie să-l apere?
„Statul nu-şi face datoria, ANPC (Agenţia Naţinală pentru Protecţia Consumatorului – n.red.) nu-şi face datoria“, spune ministrul.
Procesatorul de carne Doly-Com din judeţul Botoşani, un business controlat de familia de antreprenori români Căzăcuţ, a intrat în faliment la nici şase luni după ce şi-a cerut insolvenţa la Tribunalul Botoşani. Compania a avut în 2014, ultimul an pentru care există date publice afaceri de 142 de milioane de lei, în creştere de la 121 de milioane în 2013, însă profitul a ajuns la 0,2 milioane de lei, faţă de 2 milioane de lei în anul anterior.
“Soluţia pe scurt: Aprobă raportul administratorului judiciar. În temeiul art. 145 alin.1 lit. D din Legea nr. 85/2014, dispune intrarea în faliment în procedură generală a debitoarei SC Doly Com SRL Botoşani.”, potrivit informaţiilor publice pe site-ul tribunalului din Botoşani.
Compania, cu circa 300 de angajaţi, era unul dintre jucătorii importanţi de pe piaţa procesatorilor de carne, o piaţă dominată de afaceri antreprenoriale româneşti.
Presa locală scrie că Doly Com şi-a cerut insolvenţa după ce ANAF-ul a realizat un control la sediul companiei şi a impus plata unor datorii la bugetul statului de 98 mil. lei.
Procesatorul de carne avea la finalul anului 2014 datorii de 40 mil. lei, în scădere cu 10%, la active totale de 51,5 mil. lei. Cu un grad de îndatorare de 78%, compania din Botoşani este în linie cu situaţia din industria de profil. Astfel, companiile care au CAEN-ul „Producţia şi conservarea cărnii“ au avut un grad mediu de îndatorare anul trecut de 78%, potrivit datelor de la Ministerul de Finanţe.
Insolvenţa a venit la mai doi ani şi jumătate după ce Doly-Com a ajuns la începutul anului 2013 în lumina reflectoarelor după ce compania a fost acuzată şi disculpată ulterior în scandalul „cărnii de cal“. Mai mult, tot în 2013, fabrica procesatorului din localitatea Tunari de lângă Bucureşti a fost afectată de un incendiu. Doly-Com deţine însă şi un abator în localitatea Roma din Botoşani, iar afacerile şi-au revenit anul trecut.
Doly-Com SRL Botoşani a fost înfiinţată în anul 1997 de antreprenorii Iulian şi Doina Căzăcuţ. Compania a lucrat de-a lungul timpului cu clienţi precum Metro, Carrefour, Kaufland sau Lidl, iar în 2006 a început exporturile către ţări precum Franţa, Germania, Italia, Suedia sau Polonia, potrivit datelor de pe site-ul companiei (kravys.eu).
Persoanele fizice care doresc să îşi plătească impozitele online vor putea obţine de acum datele de autentificare pe ghiseul.ro direct pe Internet, fără să mai fie nevoie să facă un drum până la instituţia publică de care aparţin.
Până acum, pentru Pentru a accesa secţiunea Plată cu autentificare erau necesare datele de acces (utilizator şi parola), care însă puteau fi obţinute numai de la instituţia publică la care sunteti arondat
Această secţiune permite consultarea obligaţiilor de plată datorate instituţiior înrolate şi achitarea acestora prin plată online cu cardul (Visa, Visa electron, Mastercard, Maestro). Sunt acceptate la plată cardurile emise de toate băncile din România. Instituţiile de credit pot impune limitări la plăţile prin internet (suma maximă, număr de tranzacţii). Informaţii privind aceste limitări sunt disponibile numai la banca emitentă a cardului, potirvit informaţiilor disponibile pe site-ul ghiseul.ro.
La plata impozitelor şi taxelor prin ghiseul.ro nu se percepe comision. Ghişeul.ro este disponibil 7 zile din 7 şi 24 ore din 24, cu excepţia perioadelor de mentenanţă sau intervenţie tehnică asupra sistemului, care se vor anunţa pe site.
Modalităţile de plată a taxelor şi impozitelor pe Internet sunt din ce în ce mai accesibile românilor, însă aceştia preferă în continuare plata obligaţiilor fiscale prin metodele tradiţionale, care în majoritatea cazurilor implică cozi interminabile la ghişeele Fiscului. În medie, o companie pierde anual 200 de ore pentru a-şi achita povara fiscală, cu mult peste ţări dezvoltate precum Marea Britanie – 110 ore pe an sau Norvegia – 83 de ore anual, potrivit unui raport al Băncii Mondiale.
Ghişeul.ro oferă posibilitatea de a plăti online cu cardul parţial sau total taxele si impozitele locale, precum şi amenzile contravenţionale, iar dovada plăţii se primeşte pe e-mail în doar câteva minute de la plata efectivă.
Lanţul local de magazine Annabella, controlat de familia Mutu care deţine şi fabrica de conserve Răureni, a preluat trei supermarketuri Mega Image din Bucureşti. Antreprenorii originari din zona Vâlcea îşi fac astfel intrarea pe piaţa din Capitală. Până acum ei şi-a concentrat atenţia pe judeţul Vâlcea în principal şi pe oraşul Râmnicu Vâlcea unde au mai bine de jumătate din cele peste 50 de magazine, potrivit site-ului propriu.
Potrivit datelor ZF magazinele au fost vândute ca urmare a faptului că în momentul preluării reţelei Angst de către Mega Image, Consiliul Concurenţei a impus vânzarea unor unităţi din considerente de concurenţă. Cele trei magazine vândute către Annabella sunt cele stabilite atunci, potrivit surselor ZF. Magazinele urmează a fi preluate de operatorul local cu tot cu angajaţi şi marfă - mai puţin mărcile private ale Mega Image, potrivit datelor ZF. Valoarea tranzactiei nu este publica.
Mutarea Annabella, de a cumpăra magazinele de la reţea internaţională, este suprinzătoare în contextul în care până acum giganţii străini erau cei care cumpărau de la antreprenorii locali.
În termeni de cifră de afaceri însă Annabella este unul dintre cei mai mari jucători locali din comerţul românesc, cu afaceri de 176 mil. lei în 2014, ultimul pentru care există date publice.
Mega Image are afaceri de peste 2,8 mld. lei în acelasi an. Belgienii de la Mega Image sunt însă şi cel mai extins retailer local cu peste 450 de unităţi sub mai multe branduri şi formate.
Până la momentul transmiterii acestei ştiri reprezentanţii Mega Image nu au transmis care sunt cele trei magazine implicate. Nici reprezentanţii Annabella nu au explicat această mutare.
România este o ţară puţin interesantă pentru forţa de muncă, iar oamenii nu sunt dornici să se angajeze, spune Florin Godean, country manager Adecco, cea mai mare firmă de recrutare de forţă de muncă în regim temporar, în cadrul evenimentului HR Trends 2016, organizat de ZF.
„Cererea de resurse umane este mult mai mare decât oferta pe care o găsim. Am fost în sate din Vaslui cu 400 de oameni asistaţi social, niciunul nu a vrut să se angajeze, chiar dacă beneficiile erau destul de ridicate. Oamenii nu vor să muncească”, a declarat Florin Godean.
Alte declaraţii făcute de Florin Godean:
Adecco a încheiat anul 2015 cu 70 mil. euro în România. Am deschis două birouri, la Constanţa şi Târgu Mureş, ceea ce înseamnă că piaţa se dezvoltă. Am avut 9.000 de angajaţi anul trecut, iar anul acesta estimăm să ajungem la 11.000 de angajaţi temporari.
În perioada 2011-2013, România a pierdut aproximativ 2 milioane de oameni din populaţia activă, oameni care au plecat să lucreze în ţări mai dezvoltate.
Un angajat român cu salariul minim primeşte în jur de 900 de lei. Ar fi foarte bine ca salariul minim să crească la 2.000 sau chiar la 4.000 de lei.
Ca ţară, suntem puţin interesanţi pentru forţa de muncă. Din 109 ţări, România se află pe locul 52 din punctul de vedere al atractivităţii.
Trebuie luate mai multe măsuri de consolidare şi maturizare a pieţei muncii: stimularea creşterii demografice, stimularea imigrării selective (talent attraction) şi corelarea educaţiei cu piaţa muncii.
