Eveniment
Cele 8,5 milioane de gospodării cheltuie 100 mld. euro pe an, în primul rând pe mâncare şi utilităţi. De pilonul consumului de bază se poate agăţa restul economiei pentru relansare
839,3 lei cheltuie lunar o gospodărie din România pe produse agroalimentare şi băuturi nonalcoolice
♦ Cheltuielile populaţiei sunt de aproape 100 de miliarde de euro anual în contextul în care există 8,5 milioane de gospodării în România, iar suma medie lunară este de 4.300 de lei (circa 900 de euro) pentru fiecare familie ♦ Veniturile medii lunare per gospodărie sunt de 4.999 de lei (1.050 de euro), potrivit Institutului Naţional de Statistică ♦ Veniturile ar putea scădea în contextul pandemiei de Covid-19, după mai mulţi ani de creşteri salariale şi implicit ale puterii de cumpărare ♦ O asemenea evoluţie a veniturilor ar atrage după sine şi o reconfigurare a cheltuielilor populaţiei ♦ În România cea mai mare parte a cheltuielilor - peste 60% - sunt de consum, cu mâncarea care atârnă greu în total, semn că românii nu îşi permit încă prea multe vacanţe sau ieşiri în oraş prin comparaţie cu locuitorii din Occident ♦ Tot pentru a ilustra diferenţa de nivel de trai, cheltuielile de investiţii sunt minime în România, doar 0,3% din totalul celor 4.300 de lei consumaţi lunar de o gospodărie ♦ Astfel, o reducere a cheltuielilor ar putea însemna o orientare a consumatorilor către produse alimentare mai ieftine, spre exemplu, dat fiind că nu există spaţiu mare de manevră în alte sectoare precum educaţie sau recreere.
„A scăzut şi va mai scădea consumul pentru bunurile nealimentare, adică îmbrăcăminte, încălţăminte, mobilă. Tot ce nu ţine de viaţa de zi cu zi va înregistra un declin, dar vor fi scăderi şi pe partea de achiziţii de alimente, mai exact la anumite produse. Cred că serviciile de igienă vor creşte, adică frizeriile şi saloanele de coafură. Industriile din agricultură vor creşte şi ele, dar şi serviciile care pot fi făcute prin intermediul internetului“, spune Adrian Benţa, consultant fiscal.
În structura cheltuielilor de consum se remarcă - şi s-a remarcat întotdeauna - în România o orientare a banilor către bunuri de strictă necesitate precum mâncarea sau utilităţile. Acest lucru face ca suma alocată recreerii, ieşitului în oraş, vacanţelor sau chiar educaţiei să fie extrem de mică. În Occident pe de altă parte, aceste categorii de consum primeau - până la actuala pandemie - sume mai mari, deci cântăreau mai greu în buget.
În condiţiile în care un român cheltuie doar 13 lei lunar pe educaţie şi 58 de lei pe vacanţe şi ieşit în oraş, la nevoie o reducere a cheltuielilor se va face masiv în alte zone. În România cea mai mare parte a banilor merge către alimente şi băuturi non alcoolice - circa 840 de lei lunar per gospodărie, ceea ce înseamnă că aici consumatorii s-ar putea reorienta. Mai exact, după mai mulţi ani de majorare a salariilor şi de creştere a puterii de cumpărare, în care consumul se premiumizase - românii se orientau către produse mai scumpe -, e posibil ca în contextul Covid-19 să se îndrepte din nou către bunuri mai ieftine.
„Actualmente cunoaştem cu certitudine că timpul petrecut în magazine este mult mai mic decât înainte de instalarea restricţiilor de deplasare (...). În general, estimăm că în această perioadă se cumpără mai puţin şi uşor mai ieftin“, confirmă şi Ciprian Roşca, director comercial al producătorului de vin Cramele Recaş, unul dintre cei mai mari jucători de profil din România.
Produsele alimentare de bază şi cele care îşi fac loc în mod curent în coşul de consum vor fi cel mai puţin afectate. Mai exact, chiar dacă consumatorii se vor orienta către alte branduri mai ieftine, aceste produse nu vor dispărea de tot. Articolele considerate de răsfaţ însă, vor fi tăiate temporar de pe listă.
„În această perioadă ştim clar că românii nu fac schimbări majore în obiceiul de consum în ceea ce priveşte alimentaţia de bază, nu estimăm o scădere foarte mare faţă de anul trecut, pentru că peste 80% din ceea ce vindem sunt alimente de bază“, spune Irina Măndoiu, directorul comercial al Lactalis România, cel mai mare grup din industria lactatelor de pe plan local. Ea adaugă că în opinia sa vor suferi foarte mult partea de desert şi partea de produse on the go. Acestea vor fi nişte categorii care vor înregistra scăderi semnificative.
„Dacă bugetul de mâncare va fi mai redus, atunci cu siguranţă consumatorii se vor îndrepta către mărcile proprii ale retailerilor, spre branduri mai ieftine, nu neapărat spre produse premium.“
Mai exact, comportamentul de consum va fi similar celui din 2009, când românii au fost forţaţi să îşi regândească bugetele.
Irina Măndoiu, director comercial Lactalis România: În această perioadă ştim clar că românii nu fac schimbări majore în obiceiul de consum majore în ceea ce priveşte alimentele de bază. Cred că vor suferi foarte mult partea de desert şi partea de produse on the go, vor fi nişte categorii care vor înregistra scăderi semnificative.
Ciprian Roşca, director comercial Cramele Recaş: Actualmente cunoaştem cu certitudine că timpul petrecut în magazine este mult mai mic decât înainte de instalarea restricţiilor de deplasare (...). În general, estimăm că în această perioadă se cumpără mai puţin şi uşor mai ieftin.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
-
Schimbare de macaz în retail: Marile hipermarketuri lansează pe bandă branduri de discount, cu produse ieftine şi reduceri masive
-
Florin Georgescu, BNR: Suntem pe ultimul loc în UE la intermedierea financiară, dar indicatorii de soliditate financiară şi profitabilitate ai băncilor din România sunt peste mediile UE
-
Banii care nu vin niciodată: Cum au ajuns 2.500 de firme non-IT să aştepte cei 350 mil. euro din PNRR pentru modernizare de peste un an. „Calculatoarele pe care le-am trecut în ofertele iniţiale sunt deja de generaţie veche“
-
Cristian Rusu vrea să relanseze Rus Savitar, pe care l-a răscumpărat: Ajungem la break-even şi apoi reluăm creşterea
-
Industria locală de asset management, intrări nete de 578 de milioane de lei în martie, cea mai bună evoluţie lunară din ultimii trei ani
-
ZF Private Health. Dr. Daniel Vîlcioiu, fondatorul Clinicii de Chirurgia Mâinii din Bucureşti: Clinica a pornit de la o nevoie în piaţă, cererea este mare pentru patologia mâinii
-
ZF/First Bank Lecţii de Business. Radu Georgescu, unul dintre cei mai puternici antreprenori din IT: Punctualitatea este un element de respect. O companie se bazează pe livrări la timp. Mi se pare esenţial
-
Sorin Pâslaru, ZF: Este foarte bine că vin investitori în centre de servicii şi suport, dar vom trece de statutul de economie periferică abia când la rândul lor firmele româneşti îşi vor automatiza şi externaliza procesele de business
-
Business sportiv. Cătălin Sprînceană, preşedinte, Federaţia Română de Ciclism: Avem 1.000 de ciclişti licenţiaţi, dar numărul practicanţilor este de cel puţin 6-7 ori mai mare. Stăm foarte bine la numărul evenimentelor de ciclism comparativ cu ţările din regiune
-
ZF Investiţi în România! Start-Up Nation devine un program social în 2024 şi se adresează mai mult categoriilor defavorizate. Ana Morun, Inspire Fonduri: Să nu începeţi să daţi bani consultanţilor drept avans
-
Afaceri de la Zero. Cristiana Coman a plecat din resurse umane şi a dezvoltat un brand de produse cosmetice cu ingrediente naturale pentru femei
-
ZF Live. Cum a mers creditarea retail şi corporate la CEC Bank la început de an? Bogdan Neacşu, CEO al CEC Bank: La companii există o scădere a trendului de creditare şi cred că este cumva şi firesc. În cazul persoanelor fizice este o revenire a trendului de anul trecut
-
ZF Deschiderea de astăzi la Bursă. Ana Maria Neaţu, BVB: Prima etapă a programului BVB Arena, din 23 aprilie până pe 31 mai. Urmează apoi alegerea finalistelor şi semifinalistelor
-
Cazările Airbnb, pe care o platformă externă le estimează la 180 mil. euro, sunt o necunoscută pentru ANAF şi Ministerul Turismului. Cum face statul să închidă ochii la o piaţă care creşte cu 40%
-
Business sportiv. Undă verde pentru arena de 165 milioane de euro de la Timişoara: guvernul a aprobat indicatorii tehnico-economici ai noulului stadion