Nivelul relativ scăzut al PIB-ului per capita, cadrul instituţional aflat încă în curs de dezvoltare, vurnerabilitatea faţă de şocurile externe şi nivelul ridicat al datoriei externe de peste 100 de miliarde de euro sunt principalele probleme pe care România ar trebui să le rezolve pentru a-şi îmbunătăţi ratingul la agenţia de evaluare Standard & Poor’s.
„În primul rând cred că din punctul de vedere al indicatorilor macroeconomici, România o duce destul de bine şi a fost pe nedrept depunctată. Însă cred că România are probleme la capitolul calităţii instituţiilor. Avem nevoie de instituţii puternice care să ne permită o dezvoltare sustenabilă, iar fără acestea nu putem avea o creştere a veniturilor în PIB, a investiţiilor, o mai bună infrastructură“, explică Dan Armeanu, profesor în cadrul Academiei de Studii Economice. El este de părere că din punctul de vedere al indicatorilor şi stabilităţii macroeconomice, România ar fi trebuit să aibă un calificativ mai bun şi consideră că multe din astfel de punctări sunt subiective.
Aceeaşi idee este susţinută şi de Alexandru Taşnadi, profesor în cadrul Academiei de Studii Economice, care spune că astfel de ratinguri supără unele guverne sau bucură pe altele, dar că în spatele clasificărilor stau mai multe considerente.
Ce spun analiştii Standard & Poor’s (S&P) că trebuie să facă România ca să-şi îmbunătăţească ratingul de ţară?
Ei consideră că statul român trebuie să ia măsuri pentru a îmbunătăţi competitivitatea şi potenţialul de creştere. Totodată trebuie să menţină o prudenţă fiscală pentru a diminua presiunile externe.
„Oricât am zice că avem economişti cu experienţă, tot trebuie să fim prudenţi. Într-adevăr mai avem de învăţat“, explică Taşnadi.
Analiştii S&P sunt de părere că avansul economic al României se va consolida treptat în perioada 2013-2015, în principal datorită creşterii investiţiilor, ajutate de majorarea ratei de absorbţie a fondurilor europene şi de o revenire a investiţiilor străine directe, factori care vor susţine şi consumul populaţei, dar şi exporturile.
Cu toate acestea, analiştii estimează că rata anuală de creştere economică nu va depăşi 3% pe termen mediu.
Pe de altă parte, „ameninţările“ României vizează capacitatea administrativă slabă, care va afecta absorbţia de fonduri europene, dar şi întârzierile înregistrate la nivelul implementării de reforme structurale.
S&P a confirmat recent ratingurile de credit ale României la „BBĂ“ pentru finanţarea pe termen lung, respectiv la „B“ pentru datorii pe termen scurt, cu perspectivă stabilă, estimând că procesul de consolidare fiscală va continua cu riscuri în privinţa perspectivelor economiei. Totodată, agenţia a menţinut ratingul României la speculativă sau „junk“, nerecomandată pentru investiţii pe termen lung.
Ratingurile statului român au fost susţinute de angajamentul guvernului de a continua consolidarea fiscală, de potenţialul de creştere al economiei bazat pe atragerea de investiţii străine directe, dar şi de scăderea deficitului de cont curent.
Acest articol a apărut în ediţia tiparită a Ziarului Financiar din data de 10.06.2013x
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
