Caută doar în titlu
Eveniment

CCR a decis: Legea care modifică organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi este neconstituţională

Legea care modifica organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi este neconstituţională, a decis CCR. Judecătorii constituţionali au luat această hotărâre cu unanimitate de voturi.

„Cu unanimitate de voturi, a admis obiecţia de neconstituţionalitate (după conexarea celor două sesizări cu acelaşi obiect, formulate de Preşedintele României şi, respectiv, de Guvernul României) şi a constatat că Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr.94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi este neconstituţională, raportat la art.1 alin.(3) şi (5) şi art.141 din Constituţie, aceasta fiind adoptată în lipsa solicitării avizului Consiliului Economic şi Social”, tranmite CCR.

Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi a fost atacată în iulie la CCR de preşedintele Klaus Iohannis, după ce, pe 22 iunie, a fost transmisă în 22 iunie de Parlament pentru promulgare.

În sesizarea de neconstituţionalitate, Klaus Iohannis susţinea că, prin conţinutul său normativ, legea contravine mai multor articole din Constituţie.

Astfel, prin noua soluţie legislativă preşedintelui Curţii de Conturi i se atribuie aceleaşi competenţe ca şi plenului instituţiei.

În plus, acesta va coordona, îndruma şi conduce, după caz, întreaga activitate a instituţiei, ceea ce înseamnă că nu mai este respectat principiul independenţei membrilor Curţii de Conturi în exercitarea mandatului lor.

Şeful statului consideră neconstituţionale şi noile prevederi referitoare la coordonarea departamentelor Curţii de Conturi în condiţiile în care şefii departamentelor vor ajunge în subordinea preşedintelui Curţii de Conturi.

„Ca efect al subordonării faţă de preşedintele Curţii de Conturi a aparatului administrativ din cadrul departamentului aflat în coordonarea unui consilier de conturi va fi afectată independenţa acestuia. Altfel spus, prin faptul că directorii din cadrul Curţii de Conturi se subordonează preşedintelui, şi nu consilierilor de conturi, care doar coordonează departamentele, sunt create premisele încălcării principiului imparţialităţii”, se arată în sesizarea la CCR.

Preşedintele consideră că noile prevederi ar conduce către concentrarea puterii de decizie în sarcina preşedintelui Curţii de Conturi şi, după caz, a vicepreşedinţilor, ceea ce implică o diminuare a rolului celorlalţi membri ai instituţiei.

Un alt articol contestat în noua lege se referă la organizarea concursurilor pentru directori şi directori adjuncţi ai departamentelor Curţii de Conturi, camerelor de conturi judeţene şi a municipiului Bucureşti, măsură fiind de natură să afecteze stabilitatea aferentă funcţiei de auditor public extern.

De asemenea, sesizarea de neconstituţionalitate critică şi prevederea din lege potrivit căreia reprezentanţii entităţilor auditate „nu răspund pentru consecinţele măsurilor administrative”, această normă fiind lipsită de claritate şi predictibilitate.

„Nu rezultă către cine va fi transferată răspunderea pentru activităţile realizate în exercitarea funcţiilor de către reprezentanţii entităţilor auditate şi care au cauzat totuşi un prejudiciu. Exonerarea de răspundere a reprezentanţilor entităţilor publice auditate pentru consecinţele erorilor/abaterilor de la legalitate constatate de Curtea de Conturi contravine chiar rolului constituţional al acestei autorităţi”, se mai arată în sesizarea către CCR.

Un alt articol contestat se referă la posibilitatea acordată entităţii auditate de a recurge la serviciile unui expert autorizat extern şi independent, iar, astfel, rolul constituţional al Curţii de Conturi va fi afectat.

Totodată, este considerată neconstituţională condiţionarea sesizării organelor de urmărire penală de aprobarea plenului Curţii de Conturi.

Preşedintele consideră neconstituţional şi articolul care pemite membrilor Curţii de Conturi să desfăşoare activităţi didactice, de cercetare ştiinţifică şi de formare profesională în condiţiile în care aceştia sunt asimilaţi prin Constituţie judecătorilor din punct de vedere al regimului incompatibilităţilor.

Proiectul de lege, iniţiat în octombrie 2019, a fost adoptat tacit de Camera Deputaţilor în 11 februarie 2020, iar pe 11 iunie a fost votat de Senat, în calitate de for decizional.

AFACERI DE LA ZERO
Linkuri utile

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.zf.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.