Cazul Hexi Pharma, care a pornit de la o dezvăluire făcută de Gazeta Sporturilor privind concentraţiile de 10-20 de ori mai reduse decât etichetarea ale unor substanţe dezinfectante produse de compania Hexi Pharma Co SRL, folosite în spitale, readuce în discuţie modul de achiziţie a materialelor şi substanţelor utilizate în spitale: ar trebui făcute centralizat sau nu?
În prezent, fiecare spital îşi cumpără individual medicamentele şi materialele medicale. O achiziţie centralizată ar permite atât economii la achiziţie, cât şi un control strict al parametrilor produselor cumpărate.
Astfel, pentru a ancheta dacă dezinfectanţii cumpăraţi de spitale de la Hexi Pharma sunt în pa-rametri, direcţiile de sănătate publică au recoltat vineri 2.633 de probe din 208 spitale publice şi private cu paturi, care folosesc dezinfectanţii achiziţionaţi de la compania Hexi Pharma.
Situaţia ar fi fost preîntâmpinată dacă Ministerul Sănătăţii ar fi cumpărat direct de la Hexi Pharma, ar fi testat produsul şi apoi l-ar fi distribuit în funcţie de nevoi la spitalele din ţară.
„La nivelul a 41 de judeţe, au fost recoltate un număr de 2.633 teste de sanitaţie din 208 unităţi spitaliceşti publice şi private cu paturi, care folosesc dezinfectanţii achiziţionaţi de la compania în cauză“, a transmis Ministerul Sănătăţii către Mediafax.
Datele financiare arată că Hexi Pharma a avut în 2013 o marjă de profit net de 45%, adică la o cifră de afaceri de 18 milioane de lei a avut un profit net de 8 milioane de lei.
Cazul Hexi Pharma pune în discuţie şi modul cum sunt testate substanţele medicale folosite în spitale. În acest caz, acţionarul principal al Hexi Pharma Co. SRL, Dan Alexandru Condrea, a fost acţionar cu 95% la Unilab SA între 1997 şi 2008, laboratul care ar ar trebui să testeze dacă substanţele produse de Hexi Pharma se încadrează în parametri. Dan Alexandru Condrea mai deţine 90% din Health Services Company SRL, 80% din Hexi Med SRL, 60% din Medical Cleaning SRL, 10% din Ochmed SRL şi 90% din Signum Service SRL.
