Ministerul Economiei se chinuie de mai bine de un an să îşi aleagă firmele care să-i recruteze manageri din privat, iar Ministerul Transporturilor a început deja să implementeze proiectul, dar joacă ping-pong alături de consultanţi atunci când vine vorba de comunicarea transparentă a activităţilor. Între timp, companiile de stat acumulează pierderi, iar unele - cum e cazul Hidroelectrica - au intrat deja în insolvenţă.
Deşi a promis de mai bine de două luni că va îmbunătăţi caietele de sarcini pentru firmele de executive search care urmează să recruteze CEO şi administratori pentru companii precum Romgaz, Transgaz sau Transelectrica, scandalul de la Oltchim pare să fi acaparat întru totul atenţia Ministerului Economiei şi i-a făcut pe oficialii acestui minister să uite că şi-au asumat în faţa FMI-ului că vor aduce manageri din privat la companiile din subordine anul acesta.
La Transporturi, lucrurile s-au mişcat însă mult mai repede: la finalul lunii iulie a început recrutarea, iar săptămâna trecută consultanţii au trimis listele scurte cu managerii selectaţi către minister. Ieri însă o revistă specializată în domeniul transporturilor - Tir Magazin - a publicat în ediţia online lista scurtă cu managerii care îşi doresc să obţină un post în funcţia de membru în consiliile de administraţie în cadrul CNADNR, compania de drumuri şi autostrăzi la care Ministerul Transporturilor vrea să introducă management privat. Executivi de top precum Pleska Benoit, partener în cadrul companiei BBV în Ucraina, Sophocleous Dimitris, fostul director financiar al Romtelecom, Mircea Pop, actualul director general al CNADNR, sau Bogdan Pascu, care ocupă de câteva luni funcţia de director adjunct în cadrul CNADNR, ar urma să ocupe o poziţie de membru executiv în consiliul de administraţie al CNADNR şi, eventual, şi funcţia de CEO (pentru care managerul va fi desemnat ulterior). Pe listele scurte pentru poziţiile de membru al CA cu profil economic se află bancheri cunoscuţi precum Marinel Burduja (fostul vicepreşedinte pe corporate al Raiffeisen Bank), Sergiu Oprescu (preşedintele Alpha Bank) sau Johan Gabriels (fostul preşedinte al RBS), dar şi oameni de afaceri precum Sorin Mîndruţescu (şeful Oracle şi totodată preşedintele AmCham), Alexandra Gătej (fosta şefă a Unilever şi fost consilier prezidenţial), Adrian Băicuşi (fost şef la Siemens şi Transelectrica şi actualmente şef al G4S), Horia Manda (preşedintele fondului de investiţii Romanian American Enterprise Fund) sau Marcel Cobuz (senior vice president innovation în cadrul Lafarge).
În mediul privat, aflarea unei liste scurte de manageri propuşi de headhunteri de către alte persoane în afară de compania-client este echivalentul eşecului proiectului de recrutare, având în vedere că majoritatea candidaţilor sunt angajaţi, iar angajatorul lor actual ar putea afla de intenţiile acestora de plecare (lucru de nedorit în cazul în care nu sunt selectaţi). Responsabilii de relaţiile cu presa din cadrul Ministerului Transporturilor au spus că responsabilitatea privind profilul candidaţilor pentru primele cinci companii din acest proiect - Tarom, CNADNR, Compania Naţională de Aeroporturi Bucureşti, CFR Infrastructură şi CFR Călători - este a consultanţilor pe care i-a contractat pentru acest proiect. De cealaltă parte însă, reprezentanţii firmei de consultanţă PwC, care au făcut un consorţiu alături de head-hunterul George Butunoiu şi avocaţii de la David & Baias şi care au încasat 200.000 de euro de la minister, spun că de comunicarea acestui proiect se ocupă ministerul.
Astfel, ceea ce se dorea a fi unul dintre proiectele credibile şi transparente în urma căruia să se vadă o eficientizare a proceselor în companiile de stat începe să ridice tot mai multe semne de întrebare.
Lista cu managerii propuşi pentru CNADNR, companie pentru care s-au primit 700 de CV-uri, s-au intervievat 82 de candidaţi dintre care pe short list au ajuns 23 este cu atât mai surprinzătoare cu cât are în componenţă oameni care nu au prea avut experienţă profesională în acest domeniu. Mai mult, pe listă au apărut şi actuali şefi din CNADNR, de unde rezultă că, dacă aceştia vor reveni la conducerea companiei, inclusiv după selecţia intermediată de o firmă de recrutare, atunci procesul ar putea fi considerat inutil.
Oricum, decizia finală privind noii membri în consiliile de administraţie ale companiilor de stat va fi luată de ministrul Ovidiu Silaghi, însă această listă scurtă cu manageri a fost transmisă şi reprezentanţilor Băncii Mondiale, potrivit unor surse apropiate proiectului. Primele cinci companii pentru care Ministerul Transporturilor a primit listele scurte cu manageri au afaceri cumulate de peste 1,3 miliarde de euro, pierderi de aproape 160 de milioane de euro şi peste 47.000 de angajaţi, potrivit datelor raportate pentru anul trecut la Ministerul de Finanţe.
Rămâne de văzut dacă în urma acestor numiri de manageri din privat companiile de stat se vor transforma din "vaci de muls" ale politicienilor în companii profitabile.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
