Carlos Ghosn a demisionat ieri din funcţia de preşedinte şi CEO al Group Renault, încheind astfel o carieră de 23 de ani în funcţii de top management în cadrul constructorului francez, care deţine şi Automobile Dacia. Demisia vine la aproape două luni de la arestarea sa în Japonia.
Demisia executivului a fost anunţată de ministrul finanţelor din guvernul francez Bruno Le Maire în direct la Bloomerg TV în timpul reuniunii de la Davos, Elveţia, organizată de Forumul Economic Mondial. An de an Ghosn era unul dintre „starurile“ prezente la Davos.
În locul lui Carlos Ghosn în funcţia de preşedinte al consiliului de administraţie a venit Jean-Dominique Senard, şeful Michelin, şi în cea de CEO Thierry Bollore, cel care a deţinut până acum funcţia de CEO interimar.
Ghosn se află în detenţie într-o închisoare din Tokio din data de 19 noiembrie 2018, fiind acuzat de fraude financiare. Fostul CEO al Nissan şi al Renault este suspectat, printre altele, că în octombrie 2008 a transferat asupra companiei pierderi de circa 1,85 miliarde de yeni (16,6 milioane de dolari) rezultate din investiţii personale, susţin procurorii. Cei din urmă au declarat că transferul a provocat daune Nissan, care a constituit un depozit de 14,7 milioane dolari, între iunie 2009 şi martie 2012, într-un cont bancar asociat. Ghosn a negat toate acuzaţiile, însă dacă va fi condamnat, riscă zeci de ani de închisoare în Japonia.
În vârstă de 64 de ani, Ghosn nu avea planuri de retragere, iar într-un interviu din 2017 spunea că poate rămâne la conducere la fel de mult cum a stat şi Ferdinand Piech în funcţia de preşedinte al Volkswagen, până la vârsta de 78 de ani. Cel supranumit „Le Cost Killer“, venit la Renault de la Michelin la mijlocul anilor ’90, a pus bazele Alianţei Renault Nissan, a salvat Nissan de la faliment, a preluat uzina AvtoVaz din Rusia, unde se produce marca Lada, a readus la viaţă marca Datsun, a extins alianţa pe toate pieţele importante, a preluat Mitsubishi din 2016 şi în 2017 a devenit cel mai mare constructor auto din lume, depăşind Volkswagen şi Toyota.
Tot Ghosn a format un parteneriat cu Daimler, astfel încât Mercedes-Benz a ajuns să utilizeze motoare Renault şi chiar să proiecteze alături de francezi motoare noi. Mai mult, Mercedes-Benz are în gamă maşini realizate pe platforma Alianţei Renault Nissan, cum ar fi Clasa X, pickupul ce împarte componente cu Nissan Navara.
Mandatul său la conducerea Renault nu a fost unul fără probleme, pornind de la criza din 2008-2009 când piaţa auto europeană se prăbuşea, la scandalul de spionaj economic din 2011. Mai mult, potrivit datelor din piaţa auto, Ghosn avea în plan o fuziune a Renault cu Nissan. Până acum niciun brand auto nipon nu a fost preluat de niciun alt grup.
În ceea ce priveşte marca Dacia, dacă Louis Schweitzer a decis achiziţia mărcii în 1998-1999, sub conducerea lui Ghosn brandul a devenit unul global, iar dacă la început era cunoscut pentru Logan, „maşina de 5.000 de euro“, după 2010 Duster a devenit modelul-emblemă al constructorului de la Mioveni. Tot sub mandatul lui Ghosn, grupul francez a decis în toamna anului trecut creşterea capacităţii de producţie din România de la 350.000 la 406.000 de maşini anual după 2020, în urma unei investiţii de 100 mil. euro. Mai mult, planul este ca Dacia să ajungă la vânzări anuale de peste un milion de unităţi, iar grupul francez are în derulare şi creşterea capacităţii de producţie de la uzina Somaca din Casablanca, Maroc.
Plecarea lui Ghosn de la comanda gigantului Renault-Nissan-Mitsubishi ridică multe semne de întrebare, de la cum va lucra alianţa de acum, mai ales că Nissan doreşte mai multe drepturi sau colaborarea cu Daimler, mai ales că şi Dieter Zetsche se va retrage în mai anul acesta de la conducerea concernului german.
În cadrul Salonului Auto de la Paris din toamna anului trecut, ultimul mare eveniment cu Ghosn la conducerea alianţei, Renault prezenta conceptul unui automobil electric low-cost pentru pieţe emergente, dar şi o strategie pentru viitoarele automobile autonome ale grupului.
