♦ Comisia Naţională de Prognoză estimează o creştere de nici 1% a numărului de salariaţi din economia locală în 2023 faţă de anul precedent ♦ „Sunt companii care şi-au îngheţat proiectele de extindere în România sau, în general, şi-au redus bugetele şi numărul de salariaţi” ♦ „Am asistat la reduceri de personal chiar şi în sectoare care au luat un mare avânt în ultimii ani, în IT sau în centrele de servicii” ♦ Pentru anul viitor, CNP prognozează că salariile vor înregistra creşteri cu 4,6 puncte procentuale mai mici decât anul acesta ♦ „Procentele de creşteri salariale sunt determinate covârşitor de rata inflaţiei, din acest motiv se înregistrează şi scăderi procentuale în bugetele companiilor pentru anii care vin.”
Rezultatele mai modeste înregistrate de economia locală faţă de anii precedenţi încep să se vadă şi în prognozele oficiale despre piaţa muncii. Astfel, Comisia Naţională de Prognoză (CNP) estimează o creştere de 0,9% a numărului de salariaţi din economie în 2023 faţă de anul precedent, cea mai mică din perioada 2022 - 2027.
Conform sursei citate, în 2023 numărul mediu de salariaţi va ajunge la aproape 5,26 milioane de persoane, în creştere cu 0,9% faţă de anul precedent. În 2022, numărul de salariaţi a crescut cu 2,3% faţă de anul precedent.
Economia a încetinit pe fondul crizei inflaţioniste şi prudenţei din pieţele mature unde sunt bazate marile grupuri internaţionale, crede Raluca Pârvu, business manager al BPI România, companie de consultanţă în management şi resurse umane. Ea spune că aceste incertitudini se simt şi pe piaţa recrutării, unde s-au creat mai puţine joburi decât în anii precedenţi.
„Sunt companii care şi-au îngheţat proiectele de extindere în România sau, în general, şi-au redus bugetele şi numărul de salariaţi. Am asistat la reduceri de personal chiar şi în sectoare care au luat un mare avânt în ultimii ani, în IT sau în centrele de servicii. În domeniul industrial, situaţia variază în funcţie de produse şi piaţă. Luăm în considerare şi faptul că România este în continuare o piaţă unde salariaţii schimbă relativ frecvent angajatorul, astfel încât multe joburi deschise sunt de fapt înlocuiri ale celor care au plecat. Totuşi, este vorba de o încetinire şi nu despre o oprire bruscă aşa cum am experimentat în timpul crizei 2008-2010”, a spus ea pentru ZF.
